Dumitru Chisăliţă: Cât se poate reduce acciza şi TVA-ul la combustibil în România

Reducerea accizei şi a TVA-ului la combustibili nu ţine doar de decizia politică de a ieftini preţurile la pompă, ci de echilibrul dintre impactul economic şi sustenabilitatea bugetară, potrivit unei analize semnate de Dumitru Chisăliţă şi transmise redacţiei. Problema reală este unde, cu cât şi când pot fi aplicate aceste reduceri fără a afecta plata pensiilor, salariilor şi a altor cheltuieli publice esenţiale, dar şi fără a genera efecte negative asupra economiei şi agriculturii, conform documentului analizat.

În acest context, este necesar un model de decizie care să stabilească riguros locul intervenţiei, nivelul reducerii şi momentul aplicării, astfel încât efectele pozitive să fie maximizate, iar riscurile bugetare limitate, potrivit analizei sursă. În prezent, România aplică o cotă standard de TVA de 21% pentru carburanţi, iar accizele reprezintă o sursă importantă de venit bugetar, într-un context în care bugetul pe 2026 este deja construit sub presiune, cu deficit ridicat şi cheltuieli rigide, se arată în materialul remis redacţiei.

Astfel, întrebarea corectă nu este dacă se reduc taxele, ci care este combinaţia optimă între reducere fiscală, protejarea sectoarelor sensibile şi menţinerea echilibrului bugetar, potrivit analizei semnate de Dumitru Chisăliţă.

Analiza trebuie să distingă între reducerile generale, aplicate tuturor consumatorilor şi costisitoare pentru buget, şi măsurile ţintite, aplicate în sectoarele unde combustibilul influenţează direct costul producţiei şi al transportului, în special în agricultură şi logistică, conform sursei citate. România utilizează deja astfel de scheme în 2026, atât pentru motorina din agricultură, cât şi pentru transportatori, potrivit documentului transmis redacţiei.

Din această perspectivă, obiectivul este identificarea unei formule prin care reducerea accizei sau a TVA să genereze efecte economice maxime, cu un cost bugetar suportabil, se mai arată în analiză.

Măsuri posibile şi eficienţa lor

Reducerea TVA are un impact limitat la pompă, dar un cost bugetar foarte ridicat, potrivit analizei. O scădere cu 1% a TVA ar reduce preţul cu aproximativ 10 bani pe litru, însă ar genera un impact semnificativ asupra veniturilor statului, conform aceleiaşi surse. O reducere de 2% ar dubla efectul în preţ, dar ar creşte puternic riscul bugetar, potrivit documentului remis redacţiei.

În schimb, reducerea accizei produce un efect mai direct, se arată în analiză. O scădere de 20 de bani pe litru la acciză poate duce la o reducere de aproximativ 24 de bani la pompă, dacă efectul este transmis integral, conform sursei citate.

Cele mai eficiente rămân însă măsurile ţintite, precum compensările pentru transportatori sau subvenţiile pentru agricultură, care au un cost mai redus şi un impact economic mai concentrat, potrivit analizei semnate de Dumitru Chisăliţă.

Costul bugetar al măsurilor

Estimările arată că o reducere a TVA cu 1% ar costa anual între 3,5 şi 4 miliarde de lei, în timp ce o reducere de 2% ar ajunge la 7-8 miliarde de lei, nivel dificil de susţinut, potrivit documentului transmis redacţiei. În schimb, o reducere a accizei cu 10 bani pe litru ar costa aproximativ 0,8 miliarde de lei, iar una de 20 bani circa 1,6 miliarde de lei, conform analizei.

Schemele ţintite, precum cele pentru transport şi agricultură, au costuri mai reduse raportate la impact, situându-se în intervalul 0,05-0,1% din PIB, fiind considerate cele mai eficiente din punct de vedere economic, potrivit sursei citate.

Un criteriu esenţial este raportarea la PIB: măsurile sub 0,1% din PIB sunt considerate sigure, cele între 0,1% şi 0,2% sunt gestionabile, iar cele peste 0,3% pot genera riscuri majore pentru echilibrul bugetar, conform materialului analizat.

Ce se poate reduce, realist

Reducerea TVA este limitată la maximum 1-2 puncte procentuale, temporar şi doar în situaţii de criză, potrivit analizei. Impactul în preţ este relativ mic: o reducere de la 21% la 19% ar însemna aproximativ 17 bani pe litru la un preţ de 10,5 lei, conform aceleiaşi surse.

Acciza oferă mai multă flexibilitate şi un impact mai vizibil în preţ, însă şi aici există limite legate de pragurile minime stabilite la nivelul Uniunii Europene, se arată în documentul transmis redacţiei.

Cea mai eficientă soluţie rămâne extinderea schemelor de rambursare pentru sectoarele sensibile - agricultură, transport de marfă şi transport public - unde combustibilul influenţează direct costurile de producţie şi inflaţia, potrivit analizei semnate de Dumitru Chisăliţă.

Unde trebuie intervenit

Agricultura este sectorul cel mai sensibil, întrucât costurile cu combustibilul se reflectă direct în preţul alimentelor, conform analizei. Schema de rambursare existentă trebuie menţinută şi extinsă în caz de şocuri de preţ, potrivit sursei citate.

Transportul de marfă este al doilea sector critic, deoarece influenţează costurile logistice şi inflaţia generală, se arată în document. România are deja mecanisme de compensare care pot fi ajustate în funcţie de evoluţia pieţei, precizează aceeaşi sursă.

Industria şi serviciile sunt mai puţin sensibile, iar impactul reducerilor fiscale este mai limitat în aceste sectoare, conform analizei.

Cât poate reduce statul

Pentru a nu afecta stabilitatea bugetară, costul total al măsurilor ar trebui să rămână sub 0,1-0,15% din PIB în lipsa unor surse de compensare, potrivit documentului transmis redacţiei. Pentru 2026, acest prag înseamnă aproximativ 2-3 miliarde de lei, conform estimărilor incluse în analiză.

În termeni concreţi, acest lucru se traduce prin reducere TVA de maximum 1% temporar, reducere a accizei de 10-20 bani pe litru şi extinderea schemelor ţintite pentru agricultură şi transport, potrivit analizei semnate de Dumitru Chisăliţă.

Când trebuie aplicate măsurile

Intervenţia trebuie să fie temporară şi condiţionată de evoluţia preţurilor, potrivit analizei. Modelul optim este unul automat, bazat pe praguri, conform sursei citate.

Într-un scenariu prudent, la preţuri peste 10,5 lei/litru, măsurile ar trebui să vizeze accelerarea compensărilor şi eventual reduceri ţintite ale accizei, potrivit documentului. Într-un scenariu de stres, peste 11 lei/litru, se poate introduce temporar o reducere de 1% TVA şi 10 bani/litru la acciză, alături de extinderea schemelor ţintite, conform analizei.

În scenariul critic, peste 12 lei/litru, ar putea fi aplicate reduceri de 2% TVA şi 20 bani/litru la acciză, pe perioade limitate, potrivit sursei citate.

Concluzie

Reducerea generală a TVA nu este soluţia optimă pentru România, din cauza costului bugetar ridicat şi a eficienţei reduse, potrivit analizei. Măsurile ţintite, aplicate în agricultură şi transport, oferă cel mai bun raport între impact economic şi cost, conform aceleiaşi surse.

În esenţă, fiecare leu direcţionat către sectoarele productive are un efect mai mare decât o reducere generală aplicată tuturor consumatorilor, se mai arată în analiza semnată de Dumitru Chisăliţă.