ECA: Pilonul II şi Pilonul III de pensii în UE nu oferă deocamdată rezultatele scontate

În ciuda rolului esenţial pe care sistemele de pensii îl joacă în protecţia socială şi în consolidarea pieţelor de capital din Uniunea Europeană, eforturile Comisiei Europene de a sprijini dezvoltarea pensiilor suplimentare (acele venituri care vin în completarea pensiilor de stat), mai precis Pilonul II şi Pilonul III de pensii, au rămas în mare parte fără rezultatele scontate, afirmă Curtea de Conturi Europeană (ECA) într-un raport publicat ieri.

"În contextul presiunilor demografice şi fiscale cu care se confruntă economiile din UE, pensiile suplimentare ar trebui să devină din ce în ce mai importante. Din păcate, nici pensiile sprijinite de angajator, nici produsul paneuropean de pensii personale nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, mai ales când vine vorba de funcţionarea la nivel transfrontalier. Trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a consolida aceste sisteme", afirmă Mihails Kozlovs, membru al ECA, responsabil de acest raportul citat.

Deşi aproape 50 milioane de oameni beneficiază de pensii suplimentare în UE, piaţa este puternic concentrată în doar câteva state membre. Mai mult, costurile şi randamentele sistemelor existente rămân în mare parte netransparente. Acest lucru afectează capacitatea cetăţenilor de a planifica eficient pentru vârsta pensionării. În pofida mai multor iniţiative lansate de Comisia Europeană şi Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA), pensiile ocupaţionale nu s-au dezvoltat suficient în majoritatea ţărilor UE, iar produsul paneuropean de pensii personale (lansat în 2022) nu a reuşit să capteze interesul publicului.

În prezent, fondurile de pensii ocupaţionale gestionează active de aproximativ 2.800 miliarde euro, deservind circa 47 milioane angajaţi şi pensionari. Totuşi, activitatea transfrontalieră a acestor fonduri este limitată la câteva state cu tradiţie în domeniu, întrucât cadrul legislativ impus de UE introduce cerinţe suplimentare care nu întotdeauna sunt percepute ca fiind favorabile.

Auditorii ECA precizează că pensiile pentru persoanele cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani, adică pentru persoanele aflate în primii ani de pensionare, se ridică, în medie, la aproximativ trei cincimi din venitul din muncă al persoanelor cu vârste între 50 şi 59 de ani, adică persoanele aflate în ultimii ani de muncă. În plus, potrivit datelor Comisiei Europene, persoanele în vârstă (peste 65 de ani) sunt expuse unui risc de sărăcie mai mare decât cele cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, în special în ţările din Europa Centrală şi de Est. Mai mult, conform datelor din raport, la finalul anului 2023, din cele 27 de state membre ale UE, 13 aveau fiecare un nivel de sub 10% din Produs Intern Brut pentru Pilonul II şi Pilonul III din fiecare stat. Printre aceste ţări se numără şi România, unde Pilonul II şi Pilonul III aveau în 2023 o valoare situată la 8% din PIB, conform datelor prezentate de ECA.

De aceea, Comisia Europeană şi EIOPA (Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale) au încercat să consolideze pilonii II şi III în scopul promovării pensiilor ocupaţionale şi lansării unui produs paneuropean de pensii personale (PEPP). Cu toate acestea, raportul constată că aceste demersuri nu au reuşit să genereze o piaţă internă funcţională în domeniu. Deşi Directiva IORP II a fost menită să faciliteze activitatea transfrontalieră a instituţiilor de pensii ocupaţionale, în realitate aceasta rămâne limitată şi concentrată în câteva ţări. Sectorul IORP este dominat de state precum Ţările de Jos, Germania şi Irlanda, în timp ce în cinci state membre - Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia şi România, aceste instituţii sunt inexistente. Principalele bariere sunt diferenţele de legislaţie socială şi a muncii între state, care generează costuri suplimentare şi complexitate pentru operatorii transfrontalieri.

Pe de altă parte, produsul PEPP, lansat cu promisiunea de a oferi cetăţenilor un instrument flexibil şi portabil de economisire pentru pensie, a avut un impact neglijabil. La trei ani de la intrarea sa în vigoare, doar un singur furnizor a introdus PEPP pe piaţă, ce are sub 5000 de participanţi şi administrează active de sub 12 milioane de euro. Practic, produsul paneuropean de pensii personale, conceput ca un instrument portabil de economisire pentru salariaţii care se mută între ţări, a fost lansat cu mari speranţe, dar a eşuat în a deveni atractiv. Lipsa stimulentelor fiscale şi plafonul de 1% impus prin regulamentul european pentru costuri şi comisioane contribuie la lipsa de atractivitate a acestui produs pentru instituţiile financiare.

Transparenţa este un alt punct sensibil. În ciuda eforturilor EIOPA de a îmbunătăţi informarea cetăţenilor, oamenii nu au acces la o viziune de ansamblu asupra pensiilor lor - fie ele de stat, ocupaţionale sau personale. Lipsa informaţiilor clare despre costuri, randamente şi performanţe afectează încrederea publicului şi eficienţa deciziilor financiare. Mai mult, supravegherea fondurilor de pensii nu este uniformă în UE, iar reticenţa autorităţilor naţionale faţă de armonizarea propusă de EIOPA îngreunează adoptarea unor standarde comune.

Curtea de Conturi Europeană subliniază că măsurile UE nu pot singure să creeze o piaţă integrată şi echitabilă pentru pensiile suplimentare. Ea recomandă Comisiei să accelereze evaluarea eşecului PEPP, să consolideze supravegherea IORP şi să sporească transparenţa în sistemele de pensii. În paralel, EIOPA este îndemnată să îşi prioritizeze instrumentele de impact, să îmbunătăţească evaluarea riscurilor şi să sporească claritatea asupra costurilor pentru beneficiari.

În general, sistemele de pensii din UE se bazează pe trei piloni: pensiile de stat obligatorii, pensiile ocupaţionale sprijinite de angajatori şi pensiile personale voluntare. Pensiile ocupaţionale pot fi structurate fie ca sisteme de prestaţii predefinite, fie ca sisteme de cotizaţii predefinite. În unele ţări, precum Danemarca şi Ţările de Jos, aceste fonduri joacă un rol economic major, administrând active care depăşesc produsul intern brut naţional. În altele, însă, ele sunt inexistente.

Raportul special al Curţii de Conturi Europene, intitulat "Dezvoltarea pensiilor suplimentare în UE - Măsurile luate de UE nu reuşesc să consolideze rolul pensiilor ocupaţionale şi să instituie un produs paneuropean de pensii personale", atrage atenţia asupra nevoii urgente de măsuri suplimentare pentru a transforma aceste instrumente într-un sprijin real pentru viitorii pensionari. În lipsa unor reforme ambiţioase, riscul ca milioane de europeni să se confrunte cu venituri insuficiente la bătrâneţe rămâne ridicat.