Revista BURSA Construcţiilor

Economia României bate toate aşteptările negative şi continuă redresarea

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 17 februarie

Economia României bate toate aşteptările negative şi continuă redresarea

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor: "Avem în continuare nevoie de calm şi de echilibru pentru că incertitudinile persistă. Avem nevoie de reforme şi trebuie să ţinem cheltuielile sub control, să facem investiţii"

Valentin Tătaru, ING: "Există perspective bune pentru ca economia să revină la nivelurile pre-criză în trimestrul al treilea din 2021"

Andrei Rădulescu, BT: "Evoluţia PIB confirmă procesul de relansare economică în V şi intrarea într-un nou ciclu economic"

Economia României a continuat redresarea din recesiunea Covid-19 cu un ritm extrem de bun în ultimele trei luni din 2020, produsul intern brut (PIB) crescând în trimestrul patru cu 5,3% după avansul trimestrial de 6,1% din perioada iulie-septembrie, conform datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În trimestrul doi din 2020, acoperit aproape integral de restricţiile severe anti-Covid-19, PIB-ul s-a prăbuşit cu 12,2%.

Per total, în 2020, produsul intern brut al României a scăzut cu 3,9%, contracţia fiind mult mai mică raportat atât la estimările băncilor, cât şi la prognoza oficială, a Guvernului. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estima în vară o contracţie a PIB de 3,8%, revizuită ulterior negativ în finalul anului trecut la un minus de 4,2%.

Redresarea şi depăşirea punctului critic al crizei, în ciuda persistenţei pandemiei, se vede cel mai bine în cifrele trimestru/trimestru: economia României a scăzut într-adevăr pentru al treilea trimestru consecutiv în ritm anual în trimestrul patru din 2020, dar cu un ritm în atenuare de doar 1,5%. Evoluţia trimestrială puternic pozitivă a PIB indică posibilitatea recuperării integrale a contracţiei economice din 2020, cauzată de restricţiile severe anti-Covid-19 impuse de autorităţi, undeva în a doua jumătate a acestui an.

De notat că atât datele pe primul trimestru din 2020 cât şi pe trimestrul trei au fost revizuite pozitiv: +0,2% la evoluţia din T1 2020 (de la 0,0%) şi +0,3% în T3 (revizuire la 6,1% de la 5,8%). Asta înseamnă că economia României a evitat de asemenea recesiunea tehnică, definită ca două trimestre consecutive de contracţie a PIB. Primele estimări cu privire la dinamica componentelor PIB din trimestrul patru şi anul 2020 vor fi publicate de INS în data de 9 martie.

De asemenea trebuie amintit impactul secetei severe din 2020 asupra sectorului agricol care a făcut ca revenirea la nivel de PIB să fie ceva mai mică decât se estima iniţial. Agricultura, silvicultura şi pescuitul, care au o pondere de 4,2% la formarea PIB, au înregistrat o scădere semnificativă a volumului de activitate în primele nouă luni ale anului, de 23,2% (-1,2% contribuţie negativă la scăderea PIB din primele 9 luni).

Istoric vorbind, după fiecare încheiere de ciclu economic, economia României a avut nevoie de o perioadă îndelungată pentru redresarea pierderilor. România a practicat începând cu anul 2016 o politică fiscală puternic pro-ciclică, stimulând intens economia în perioadele de expansiune (2006-2008) şi frânând în perioadele în care aceasta a operat sub potenţial (2010-2015), contribuind astfel la amplificarea fluctuaţiilor ciclului economic şi la accentuarea dezechilibrelor acumulate în economie. În cazul anului 2020, politica fiscală a continuat să fie stimulativă şi deci anti-ciclică pentru a atenua pierderile din economie, iar politicile fiscală şi monetară relaxate implementate de Guvern şi BNR după ieşirea din lockdown - deficitul bugetar a crescut la un record istoric de 9,8%; masa monetară a crescut cu 15,3% în 2020 şi cu 13% în termeni reali; ponderea M2 în PIB a crescut de la aproximativ 40% la final de 2019 la aproximativ 46% la final de 2020 - a sprijinit revenirea activităţii economice.

Totodată, impactul economic al celui de-al doilea val al pandemiei a fost moderat până acum, iar indicele dezvoltat de BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţia economică din România arată că activitatea economică a accelerat final de ianuarie şi început de februarie şi a ajuns la 94% din media unei luni normale pre-Covid-19 de la 83% în decembrie şi 85% în ianuarie.

Evoluţia economiei a bătut şi chiar şi prognozele iniţiale ale BNR, care în raportul trimestrial asupra inflaţiei din noiembrie nota că scenariul de bază al băncii centrale "prevede o întrerupere a procesului de redresare a economiei ce a debutat în trimestrul" al treilea. Asta în contextul medical complicat de atunci care se prefigura atât în România cât şi în Europa pe fondul venirii sezonului rece.

Evoluţia bună a PIB indică continuarea solidă a procesului de resorbire a deficitului de cerere deschis în trimestrul al doilea din 2020 şi neafectarea într-o manieră persistentă a dinamicii PIB potenţial.

De notat de asemenea că în minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 15 ianuarie se arată că membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale "au convenit că pe ansamblul trimestrelor IV 2020 şi I 2021 este probabilă o recuperare a contracţiei economice similară ca dimensiune celei previzionate în noiembrie 2020, însă într-o distribuţie trimestrială diferită, în condiţiile unei redresări neîntrerupte a activităţii economice de-a lungul perioadei - marginală în primul interval, faţă de întreruperea sau contracţia uşoară previzionate anterior, şi relativ dinamică în primele trei luni din 2021, dar vizibil încetinită în raport cu prognoza precedentă". Potrivit minutei şedinţei BNR din ianuarie, redresarea economică din trimestrul al patrulea 2020, "mult încetinită" faţă de cea din trimestrul al treilea, "îşi accentuează caracterul inegal din perspectivă structurală".

România a avut una din cele mai mici contracţii economice din Uniunea Europeană

Potrivit datelor INS, economia României a avut una din cele mai mici contracţii din Uniunea Europeană. Scăderea pe 2020 a fost de 4,8% la nivelul ţărilor UE şi de 5,0% la nivelul ţărilor din zona Euro, în timp ce în trimestrul al patrulea PIB-ul zonei Euro s-a contractat în ritm trimestrial cu 0,6%. În proiectul de buget pentru anul 2021, Guvernul României a estimat o creştere economică de 4,3%, la un PIB nominal de 1.116 miliarde lei.

Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, notează că evoluţia PIB din trimestrul patru confirmă intrarea într-un nou ciclu economic.

"Se confirmă procesul de relansare economică în V după incidenţa unui şoc exogen fără precedent în ultimele decenii (cea mai severă criză sanitară mondială din ultimul secol). Conform estimărilor preliminare, în 2020 PIB-ul României a scăzut cu 3,9% an/an (evoluţie mai bună comparativ cu estimările pieţei (ajustare cu 5% an/an) şi ale noastre (declin cu 4,4% an/an)), evoluţie determinată de incidenţa pandemiei şi restricţiile implementate pentru contracararea acesteia, aspecte parţial contrabalansate de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice", arată Rădulescu.

La rândul său, ministrul Finanţelor Alexandru Nazare a afirmat ieri la Digi24 că cifrele comunicate de INS cu privire la dinamica PIB confirmă faptul că premizele şi indicatorii pe care Guvernul a construit bugetul sunt corecte.

"Potrivit datelor publicate azi de INS pentru trimestrul patru din 2020, contractia economică (din 2020) în România a fost mult mai puţin pronunţată comparativ cu cea înregistrată la nivelul întregii zone euro, vorbim de -3,9% spre deosebire de -6,8% în zona euro şi -6,4% media UE. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că premizele şi indicatorii pe care am construit bugetul pe 2021 sunt corecte. Bugetul de relansare pentru anul 2021, cu o creştere de 4,3%, este cumva validat şi consumat de aceste statistici pe care le-am primit astăzi (ieri - n.r.). avem o contracţie mult mai mică decât contracţia din zona euro, sensibil mai mică, cum am spus. Şi o creştere în trimestrul patru de 5,3% pe care noi o estimăm că provine din zona de industrie, construcţii şi comerţ, ceea ce practic validează teza pe care s-a construit bugetul", a spus Nazare.

Acesta a făcut totuşi apel la precauţie şi la gestionarea eficientă a banilor din buget.

"Cred că trebuie să fim prudenţi. Cred că avem în continuare nevoie de calm şi de echilibru pentru că incertitudinile persistă. Vorbim de evoluţiile economiilor europene în context pandemic şi aceste lucruri rămân în continuare în ecuaţie. (...) Cifrele dau un semnal foarte bun. Evaluarea Comisiei Europene de contracţie pe 2020 era de minus 5%. Contracţia a fost de 3,9%. Noi am construit un buget cu creştere de 4,3%, iar evaluarea Comisiei a fost de o creşştere de 3,8%. Cifrele Comisiei şi cifrele pe care le înaintăm noi se suprapun. Asta înseamnă că avem o evaluare realist şi că avem un dialog cu Comisia Europeană şi că aceste cifre stau în picioare. (...) Cert este că avem în continuare nevoie de reforme, că trebuie să ţinem cheltuielile sub control, că aceste investiţii care sunt la un maximum istoric în bugetul actual, de 61,3 miliarde (de lei), trebuie să aibă şi o execuţie foarte bună. Noi le prognozăm la 61,3 miliarde dar va fi un efort constant de a face şi execuţia efectivă a lor, de a cheltui aceşti bani", a mai declarat ministrul Finanţelor.

Potrivit lui Nazare, consumul, atât cel privat cât şi cel guvernamental, vor fi puternice în acest an.

"Estimăm că industria îşi va reveni, zona de construcţii va continua şi în acest an să fie o sursă de creştere, inclusiv construcţiile din sectorul public dat fiind că avem în buget, atît pe marile proiecte, în zona de transporturi, dar şi în zona de fonduri europene în general, bugetate aceste proiecte. Ca atare, noi estimăm că aceste zone vor furniza creştere (economică) în continuare şi în 2021", a spus Alexandru Nazare.

ING şi-a revizuit în sus estimarea de creştere a PIB pentru 2021, de la +3,7% la +5,5%

În privinţa estimărilor de pe parcursul anului, merită menţionat că ING Bank estima acum două săptămâni, pentru trimestrul patru, o creştere de 1% faţă de trimestrul trei, o contracţie de 6,6% la trimestrul al patrulea faţă de trimestrul patru din 2019, în timp ce pentru întreg anul 2020 estimarea era pentru o contracţie de 5,5%. Erste estima de asemenea o creştere trimestrială de doar 0,5% şi o contracţie trimestru 2020 la trimestru 2019 de 6,7%, cu o scădere pe tot 2020 estimată la 5,2%. UniCredit prognoza de asemenea o scădere economică de 5,5% anul trecut.

Valentin Tătaru, economistul şef al ING, arată că creşterea puternică de 5,3% în ritm trimestrial se va resimţi inclusiv în prima parte a lui 2021, creşterea pe acest an urmând să fie mult peste prognoza iniţială de plus 3,7% la PIB a băncii.

"Deşi nu a beneficiat de acelaşi impuls fiscal ca majoritatea vecinilor din Europa Centrală şi de Est, economia României şi-a confirmat mult-îmbunătăţita rezilienţă la şocuri. Şi în timp ce eram cei mai optimişti (din piaţa prognozelor), creşterea din trimestrul patru a venit mult peste aşteptările noastre. (...) Este probabil ca majoritatea sectoarelor să fi contribuit pozitiv la creşterea economică din trimestrul patru", afirmă Tătaru.

Acesta adaugă că sectorul de consum a înregistrat o evoluţie pozitivă în ultimele trei luni din 2020, cu un avans trimestrial al vânzărilor cu amănuntul (barometrul consumului) de 3,4% în T4 2020 faţă de T3 2020. Un plus de 4,6% în T4 2020 faţă de T3 2020 a fost consemnat şi de industrie, arată Tătaru, care notează şi rezilienţa sectorului de construcţii şi probabila accelerare a investiţiilor publice şi a consumului public având în vedere deficitul bugetar de 3,3% din PIB creat doar în trimestrul patru din anul trecut.

"Dincolo de efectele statistice, considerăm că există perspective bune pentru a vedea economia înapoi la nivelurile pre-criză destul de devreme în trimestrul al treilea din 2021. Desigur, multe depind evoluţia situaţiei epidemiologice şi de ritmul de vaccinare care, în ultima vreme, pare să meargă în direcţia potrivită", spune Valentin Tătaru.

ING şi-a revizuit ieri prognoza de creştere pentru anul 2021 pentru România la un avans al PIB de 5,5%, de la 3,7%, urmat de un avans al PIB de 5,0% în 2022.

Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania mai arată scenariul macroeconomic central al instituţiei prevede creşterea economiei interne cu un ritm mediu anual de 2,4% în intervalul 2020-2022.

"În acest scenariu investiţiile productive s-ar putea majora cu o dinamică medie anuală de peste 6% în perioada 2020-2022, evoluţie susţinută de dinamica pozitivă din 2020, persistenţa costurilor reale de finanţare la un nivel redus/accesibil şi implementarea programelor lansate de UE după incidenţa crizei sanitare. Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) prognozele indică creştere cu un ritm mediu anual de 1,8% în intervalul 2020-2022, susţinută de mix-ul relaxat de politici economice şi de climatul pozitiv din sectorul bancar. Pentru consumul public previzionăm o dinamică medie anuală de 4,4% în perioada 2020-2022, pe fondul perspectivelor de ameliorare a ratei de absorbţie a fondurilor UE - cadrul comunitar 2014-2020, Next Generation şi cadrul financiar multianual 2021- 2027", conchide Rădulescu.

Opinia Cititorului ( 12 )

  1. A început minciuna cu cifre, că politica de stat. Singurul motiv pentru care în România există iluzia creșterii este că s-au întors mulți români plecați pe afara, cu bani la ei și au început să cheltuie prin magazine (se vede in încasări). Asta nu înseamnă că economia economia duduie.

    Eu am crezut inițial că articolul asta e scris in caterincă. Climatul de business in România e unul profund negativ. Mici afaceri se închid și produc șomeri pe banda rulanta.

    1. esti cu capul prietene , ce e cu viziunile astea negre?

      somajul dupa varful de la mijlocul 2020 a scazut si a revenit aproape de situatie anterioara virusului  

      fugi inapoi in Rusia ta draga 

    Este o revenire in V asimetric construit de un elev de clasa I.Ori cum faci,mincinosii tot mincinosi raman.

    Hahalerelor !!!!!

    Aveti in voi nummai fiere ! 

    1. cei care nu se pot bucura de asemenea rezultate excelente ale Romaniei (ex: in trim 4/2020 am batut toate recordurile de crestere "eclipsand intreaga Europa" cum a declarat Bloomberg) e evident ca nu au sufletul in tara aceasta.

      Probabil iubesc si se stropesc pe ei de emotie in fata imperiului de gunoi , saracie, mizerie si minciuna de la estul Romaniei.  

      Da, se numeste Rusia. Marea gramada de gunoi autoritarist si compost uman.

       

    Paradigma e activa:

    Altii scad, noi crestem.  

    Asa cum e si normal!  

    ;)

    1. Toate puterile si energiile din Europa si din lume se strang in Romania. Directia a fost deja imprimata si intregul ansamblu de situatii si factori a fost declansat.

      Capitalul extern le va urma ascultator (urmariti-l peste 4-8 trimestre incepand de acum - de altfel daca va uitati pe un ch art monthly eur/ron din 1998 pana in prezent se vede acolo un rising wedge de toata frumusetea dar care inca nu e in faza terminala.... mai e de construit la el... ani de zile!... si stiti care e comportamentul rising wedge-urilor .... :D ...da, aprecierea leului scrie pe acel rising wedge cand se va declansa!)  

      E o chestiune de ani (2-5 ani) pana va fi vizibila miscarea de capitaluri - cea care va da ATATEA DURERI DE CAP BNR cu aprecierea leului de atunci.  

      Marea surpriza a intregii Europe va fi exact...Romania! :)

      Cine nu va face business aici , nu va avea un nume si nu va exista in viitor.  

      "Cine nu va face business aici , nu va avea un nume si nu va exista in viitor. "

      un exemplu:  

      niciodata nu am inteles de ce a ales Elon Musk Germania pentru productia de Tesla. 

      Romania era optiunea corecta!  

      Si nu e singurul exemplu. Dar e ok, greselile sunt intotdeauna corectabile.  

      Romania ii asteapta cu bratele deschise si cu o armata de IT-isti care sa sustina noile si multele fabrici extrem de tehnologizate, cu personal putin si inalt calificat si cu MULTA tehnologie pe liniile de productie!  

      Romania va fi forta Europei!  

      Multi vor rade la citirea acestor randuri. Si asta pentru ca ei, ca oameni obisnuiti, inteleg viitorul din perspectiva si in paradigma trecutului. Mare greseala!

      Nu aduce anul ce aduce ceasul! Viitorul are surprize bune si frumoase!  

      am o idee excelenta: cum mai vad investitii mari in alte tari decat Romania, ...hop! si lockdown-ul aplicat din senin cu lunile acolo, in acea tara GRESIT ALEASA !

      nu e misto!?!?!?!?! :D .... e super ideea! :D

      Sa te audă Dumnezeu ! ????

    Este acelasi INS despre care Citu spunea pe vremea PSD ca falsifica cifrele.

    Acum economistul Caciu (apropiat PSD) spune acelasi lucru. 

    Da, Romania minte in cifrele oficiale. S-a mai auzit ceva de dosarele penale pe care Citu le facea pentru dubla contabilitate? Au preferat sa se foloseasca de minciuna. 

    Bancile mint si ele. Trebuie sa inspire optimism dar sa privim chiar si aceste cifre mincinoase.

    Cadere de 4% care vine de la o crestere anuala de 4% pe trend. Adica o cadere sub trend de -8%. Acesta este crudul adevar. Sa nu ne mai minta bancherul de la BT ca suntem cei mai frumosi din Europa. Europa a scazut de la un trend de crestere de 1.5% cu -5% deci o cadere sub trend de -6.5%, mai mica decat caderea Romaniei de -8%. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro