ECONOMIŞTII: "Mesajul Băncii Naţionale a Elveţiei - ieşit din tipar"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 19 ianuarie 2016

"Mesajul Băncii Naţionale a Elveţiei - ieşit din tipar"

Preşedintele SNB a transmis, zilele trecute, că o scădere puternică a francului ar fi binevenită anul acesta pentru economia Elveţiei

Unii specialişti consideră că mesajul este cu substrat

Economiştii avertizează că, dacă francul va scădea, cei care-şi convertesc acum creditele din CHF în lei s-ar putea confrunta cu o nouă criză odată cu creşterea ROBOR

Mesajul pe care preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB), Thomas Jordan, l-a transmis, la finalul săptămânii trecute, este unul atipic, sunt de părere economiştii, aceştia subliniind că niciun bancher central nu face declaraţii la întâmplare.

La un an după ce SNB a ridicat pragul de 1,2 CHF/euro, şeful instituţiei a precizat că o scădere puternică a francului ar fi binevenită anul acesta pentru economia Elveţiei, care a fost supusă presiunilor în 2015, după eliminarea plafonului minim impus în 2011 cursului de schimb: "Dacă francul slăbeşte mult, va fi foarte bine pentru economie: exporturile vor avea o evoluţie mai bună şi creşterea va fi mai mare".

Mesajul preşedintelui SNB trebuie să aibă conotaţii şi atrage atenţia, având în vedere că vine de la un bancher central, spun analiştii economici, subliniind că niciun guvernator nu ar face astfel de afirmaţii fără ca ele să aibă substrat.

Mesajul pare să aibă alt stil decât de obicei, pare o altă şcoală de gândire, este un mesaj mult mai clar decât al altor bancheri centrali, spun consultanţii economici.

Deşi toţi au subliniat că afirmaţiile nu sunt întâmplătoare, fiecare economist le interpretează altfel.

Consultantul Ionel Blănculescu consideră: "Nu are cum să nu fie un semnal afirmaţiile preşedintelui SNB. Tot ceea ce vine de acolo reprezintă semnale. Însă, vorbim despre dorinţă şi putinţă şi trebuie să fim foarte atenţi la raportul dinte acestea două, pentru că una este dorinţa lui şi alta este ceea ce poate să facă".

În condiţii de criză globală, Elveţia continuă să fie un refugiu şi moneda ei este una de refugiu, ceea ce înseamnă că, în contextul global de astăzi, francul elveţian (CHF) nu se depreciază, ne-a explicat domnul Blănculescu, adăugând: "Elveţienii sunt condamnaţi să nu aibă o monedă depreciată. Ei sunt condamnaţi la aprecierea monedei. Elveţia este o ţară neutră, unde secretul bancar este mai mult decât evident. Acolo găsim cele mai multe bănci pe privat banking".

Potrivit lui Ionel Blănculescu, preşedintele SNB a avut puterea să ridice pragul impus ca măsură administrativă şi, în acelaşi mod, poate să încheţe din nou francul elveţian la o valoare mai mică decât cea actuală.

Totodată, domnia sa menţionează că valoarea CHF este stabilită de cerere şi ofertă, arătând: "Tot ceea ce se întâmplă acum pe piaţa ţiţeiului conduce la oprirea investiţiilor, iar surplusul de bani care ar fi trebuit să meargă în aceste investiţii se vor îndrepta, temporar, către zone de refugiu. Prima dintre acestea este Elveţia, urmată de Singapore - care este mult mai departe -, de SUA şi de Europa Centrală şi de Est.

De aceea, şeful SNB vrea să spună că nu Banca Naţională a Elveţiei este responsabilă că la momentul acesta exportatorii au probleme.

Fenomenul acesta de stabilire a trendului CHF nu depinde de ei. Dacă există cerere mare de franci elveţieni, atunci valoarea acestora se apreciază".

Şi economistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Group Societe Generale, este de părere că ieşirea preşedintelui SNB este neobişnuită.

Domnia sa ne-a spus: "Acum un an, Banca Naţională a Elveţiei era într-o situaţie inconfortabilă. În 2011, a dorit să facă ceva împotriva tranzacţiilor speculative, impunând pragul de 1,2 CHF/EUR. Întrucât francul elveţian este monedă de refugiu, când pieţele financiare internaţionale sunt tulburi lumea se refugiază către CHF. SNB a încercat să descurajeze mişcările speculative, dar pragul a avut efect asupra bilanţului, întrucât banca centrală a emis monedă. De anul trecut, de când s-a renunţat la prag, presiunea a revenit, ceea ce nu este bine pentru economia elveţiană. Toate companiile elveţiene sunt afectate că se întăreşte CHF.

În aceste condiţii, nu este exclus ca Banca Centrală Elveţiană să încerce din nou să schimbe poziţia şi să revină la un fel de stabilire a monedei. În acest sens arată mesajul preşedintelui SNB".

Sunt şi analişti ce nu subscriu acestei teorii, subliniind că un nou prag ar însemna ca banca cemtrală să cumpere masiv franci elveţieni. "Tocmai din această cauză s-a renunţat la pragul impus", întăresc sursele citate.

Mesajul preşedintelui SNB este unul intern, destinat exportatorilor, nu este un mesaj extern, consideră economistul CFA Adrian Mitroi, care ne-a declarat: "Afirmaţiile lui Jordan arată că regimul aplicat până acum de banca centrală, prin care aceasta susţinea deprecierea CHF, va înceta. SNB nu mai are atât de multă putere. Probabil că forţele pieţelor vor fi mai importante acum".

Cazul Elveţiei este unul special, atrage atenţia domnul Mitroi, arătând că poziţia pe care a luat-o SNB anul trecut a adus pierderi foarte mari economiei elveţiene, la care se adaugă pierderile legate de bilanţul băncii.

"Cu asemenea bilanţ, SNB ar fi trebuit să aibă, în mod normal, o monedă devalorizată, ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că este monedă de refugiu. Este un exemplu de manual, întrucât politica băncii centrale se schimbă în funcţie de jocul competitorilor.

Elveţia operează după alte tipare - democraţia lor este singulară. SNB este o bancă centrală care are o poziţie mult mai democratică decât altele".

Banca Naţională a Elveţiei a decis, în 15 ianuarie 2015, să renunţe la plafonul minim de 1,2 CHF/euro impus cursului de schimb în luna septembrie 2011, în urma anunţului privind eliminarea acestuia francul elveţian apreciindu-se cu aproximativ 40% faţă de euro şi dolar. Evoluţia a afectat exporturile ţării, care au devenit mai scumpe pentru cumpărătorii externi.

Conform unei analize Switzerland Global Enterprise, companiile elveţiene orientate către export au făcut eforturi ca să rămână competitive după eliminarea plafonului impus cursului.

Mişcarea din Elveţia a afectat şi cursul leu/CHF, francul elveţian explodând în mod neaşteptat în raport cu moneda naţională.

În aceste condiţii, majoritatea persoanelor împrumutate în moneda elveţiană au ajuns să nu-şi mai poată achita ratele bancare. Debitorii au solicitat de la bun început o lege a conversiei cu discount, un astfel de proiect aflându-se în dezbatere în Parlament încă din 2014.

Unii specialişti avertizează, însă, că dacă ar fi convertite acum în lei creditele acordate în CHF, atunci împrumutaţii s-ar putea confrunta cu o nouă criză peste ceva timp. Acest lucru s-ar putea întâmpla în condiţiile în care francul elveţian va scădea, iar dobânda de referinţă la creditele în lei - ROBOR - va creşte, aşa cum, de altfel, toţi economiştii estimează.

Aurelian Dochia ne-a explicat: "Nu se pune problema dacă va creşte ROBOR, pentru că acest lucru sigur se va întâmpla, şi nu peste foarte mult timp. Întrebarea este când exact vom asista la o evoluţie crescătoare a dobânzii de referinţă. Deja au început să apară semne în acest sens, respectiv fondurile au început să plece din ţările emergente către cele dezvoltate, ceea ce s-ar putea întâmpla şi în România, fapt care scumpeşte preţul capitalului, adică duce la creşterea ROBOR".

În prezent, nivelul ROBOR este la minim istoric, coborând la sub 1,5% pe an.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. "subliniind că un nou prag ar însemna ca banca cemtrală să cumpere masiv franci elveţieni. "Tocmai din această cauză s-a renunţat la pragul impus", întăresc sursele citate.""

     

    Cineva a greșit aici, după părerea mea. Fie sursele citate, fie transcrierea redacției. Restabilirea pragului de 1.2 franci/€, adică scăderea valorii CHF de la 1.10 astăzi, se face prin cumpărarea de € și vânzarea de franci, nu cum se spune în citatul atribuit surselor. 

     

    The Economist: "The SNB introduced the exchange-rate peg in 2011, while financial markets around the world were in turmoil. Investors consider the Swiss franc as a “safe haven” asset, along with American government bonds: buy them and you know your money will not be at risk. Investors like the franc because they think the Swiss government is a safe pair of hands: it runs a balanced budget, for instance. But as investors flocked to the franc, they dramatically pushed up its value. An expensive franc hurts Switzerland because the economy is heavily reliant on selling things abroad: exports of goods and services are worth over 70% of GDP. To bring down the franc’s value, the SNB created new francs and used them to buy euros. Increasing the supply of francs relative to euros on foreign-exchange markets caused the franc’s value to fall (thereby ensuring a euro was worth 1.2 francs). Thanks to this policy, by 2014 the SNB had amassed about $480 billion-worth of foreign currency, a sum equal to about 70% of Swiss GDP. 

    The SNB suddenly dropped the cap last week for several reasons. First, many Swiss are angry that the SNB has built up such large foreign-exchange reserves. Printing all those francs, they say, will eventually lead to hyperinflation. Those fears are probably unfounded: Swiss inflation is too low, not too high. But it is a hot political issue. In November there was a referendum which, had it passed, would have made it difficult for the SNB to increase its reserves. Second, the SNB risked irritating its critics even more, thanks to something that is happening this Thursday: many expect the European Central Bank to introduce “quantitative easing”. This entails the creation of money to buy the government debt of euro-zone countries. That will push down the value of the euro, which might have required the SNB to print lots more francs to maintain the cap. But there is also a third reason behind the SNB’s decision. During 2014 the euro depreciated against other major currencies. As a result, the franc (being pegged to the euro) has depreciated too: in 2014 it lost about 12% of its value against the dollar and 10% against the rupee (though it appreciated against both currencies following the SNB's decision). A cheaper franc boosts exports to America and India, which together make up about 20% of Swiss exports. If the Swiss franc is not so overvalued, the SNB argues, then it has no reason to continue trying to weaken it." 

    1. In plus, economia Elvetiei este limitata la cateva sectoare ultra-competitive si ultra-selective. Iar ceea ce fac elvetienii, desi alte tari incearca sa-i submineze exporturile prin produse similare, sunt de o calitate deosebita si o fiabilitate unanim recunoscuta. Ceea ce nu pot face elvetienii in aceste momente - dar nici nu vor - este cresterea productiei si a exporturilor in detrimentul calitatii si a fiabilitatii. Adica economia elvetiana are stabilitatea productiei si a stocurilor in detrimentul inflatiei.

      Se pot enumera si alte cauze "externe". Cel mai important fiind mesajul din anii in care Elvetia era vrajita de Europa cu intrarea in zona Euro. Seful SNB de la acea vreme subliniind ca Elvetia nu este Germania sa isi permita conversia la aderarea la Euro la o paritate de 2 franci pentru un euro... Si multe incercari pentru economia elvetiana de acolo se trag. Ca un fel de razbunare? 

    inca o surpriza pt debitorii care si-au convertit deja chf...ce kkt de tara avem?tara hotilor si a prostilor...

    Cat de greu este sa citesti si sa zici. Este lege Europeana pana in martie. Pierd bancile ( clauze abuzive), nu o sa mai fie tranzactii moneda tara/ chf. Elvetia ramane cu turismul.

    Nu mai controleaza Elvetia ce tara se dezvolta si care nu. E o coincidenta ca popoarele germane o duc bine fata de Europa de Est?

    Nu mai stie Elvetia unde sa investeasca, dupa cati ani se razbuna "paradisul fiscal"? 

    1. corect....asa este si asa va fi...e o problema de timp...relativ scurt

    Sa devii o forta la nivel mondial trebuie sa fie o moneda (cel putin) in Europa.

    Exista o legatura intre BN a Elvetiei si pana la sinuciderile din Romania (nu stiu daca in alte tari s-au sinucis care aveau credit in chf)? 

    Isi dau seama europenii ca banii trebuie sa ramana in Europa ex. fabrica din Tg Mures , agricultura langa Timisoara pentru Elvetia etc. 

    Europa sa mearga bine trebuie sa mearga bine si Europa de Est.

    Migrantii le-au transmis treaba aceasta canu au cerut gazduire in Europa de Est. 

    Puteti spune ce s-a intamplat cu referendumul privitor la Rezervele Minime Obligatorii?

    Acela v-a reprezenta cu adevarat o lovitura (dar in sensul bun) pentru intregul sistem bancar mondial. 

    Banuiesc faptul ca bancile centrale nu vorbesc de acest referendum pentru ca o sa le strice ploile (dorinta nesfarsita si nelimitata de indestulare).

    Bafta elvetieni si dati semnalul corect! 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

09 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9717
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6980
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3465
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0023
Gram de aur (XAU)Gram de aur401.2800

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
contragarantare.ro
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb