Editorial

Dacă anul 2010 este, pentru politica de la noi, unul al dilemelor locale, aproape fără relevanţă pentru lumea din care facem parte, în cea a politicii internaţionale se pregăteşte o "glaciaţiune".

Ca tot editorialistul care se res-pectă, mi-am zis că nu putem începe anul fără un răspuns, fie el şi tentativ, la întrebarea: Ce ne aşteaptă în 2010?

La acest început de an, Europa se întoarce din nou către obârşie.

Criza economică globală care a afectat lumea în 2009 a relevat punctele nevralgice ale modelului social şi economice dezvoltat în Vest, mai ales în America, în ultimele decenii ale secolului trecut. Statul minimal, încrederea oarbă în capacitatea...

Anul 2009 a fost complet ratat. Nu doar criza economică a surprins România nepregătită, şi nu doar economic şi financiar, ci şi politic şi ideologic, iar campaniile electorale - atât cea pentru europene, dar mai ales cea pentru prezidenţiale - au...

Acum douăzeci de ani - jour par jour, cum ar zice francezii - era vremea baricadelor.

Au trecut, din decembrie 1989, două decenii, care permit o perspectivă realistă asupra evenimentelor: deşi anti-comunistă, Revoluţia a fost confiscată şi "valorificată" tocmai de privilegiaţii vechiului regim; evident, cu complicitatea...

Cineva, sincer vă spun, nu mai ştiu cine, a spus că politica este arta compromisului.

În recenta campanie electorală subiectul corupţiei nu prea a avut proeminenţă, cu toate că România este cunos-cută ca fiind una din cele mai corupte ţări din Europa.

E oficial! România a devenit primul stat din Uniunea Europeană cu un sistem de guvernare totalmente original: "democraţia pe furate".

Aşa ceva am mai văzut în Grecia. Fratele meu este un şofer bun, iar eu aveam hartă.

Au fost fraudate alegerile din 6 decembrie?

Cu un aer jumătate dezamăgit, jumătate mustrător, iar restul cu o intenţie vădită de a mă încuraja, un bun şi statornic cititor al meu mi-a zis mai zilele trecute: de cînd te ştiu scrii la Bursa, în presa economică, deci, şi nu ţi-ai des-chis şi...

Cît de repede va trece mahmureala generată de aburii victoriei, ori spleen-ul generat de visul neîmplinit al puterii, este o chestiune care nu interesează decît jurnalele personale ale actorilor ce joacă rolurile principale în piesa şchiopă a...

Logica hâtră a poporului român şi-a dovedit performanţa milenară, pe 6 decembrie, când nimeni nu mai credea în puterea românilor de a raţiona corect.

S-au încheiat cele mai abjecte alegeri pe care le-am trăit. Dincolo de orice imaginaţie.

Campania electorală pentru prezidenţiale a consemnat eşecul de etapă al politicii româneşti.

Oricare ar fi rezultatul acestor alegeri prezidenţiale, e limpede că sistemul şi-a atins limitele.

S-a încheiat şi ultima noapte de vacanţă a politicienilor noştri.

Lectura superficial-interesată a regulilor democraţiei reprezentative ne ridică pe noi, alegătorii, la rang de judecător suprem.

În Australia, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, au votat aproximativ 400 de persone.

Dacă 1 Decembrie semnifică un act de statalitate, cu vocaţie de temelie istorică pentru naţiunea română, atunci cei care au ratat cel mai tare, şi de această dată, sunt chiar "reprezentanţii statalităţii".

De ce merg rău lucrurile în această ţară? Explicaţii sunt multe.

Au trecut 91 de ani de la înfăptuirea idealului naţional al tuturor românilor: unirea înlăuntrul aceloraşi frontiere.

Studenţii germani sunt în stradă de mai multe săptămîni, iar protestul lor a urcat repede scara priorităţilor politice, în ţara unde învăţămîntul, ca multe alte lucruri "mărunte", este luat în serios de politicieni, chiar dacă nu găsesc...

Aceste două săptămîni, aşezate de legiuitor între tururile de scrutin pentru prezidenţiale, reprezintă un abuz grosolan împotriva bunului simţ, împotriva democraţiei, împotriva finanţelor publice şi, nu în ultimul rînd, împotriva intereselor...

S-a vorbit mult înaintea campaniei despre dizolvarea Parlamentului. Şiret, domnul Parlament a amânat acest deznodământ, evitând să ia în discuţie două numiri succesive de Prim-ministru, chiar dacă, astfel făcând, a lăsat România fără un Guvern cu...

Alegerile prezidenţiale din 2009 sunt atipice prin raportare la toate scrutinele anterioare.

Ieri, 22 noiembrie, au avut loc alegeri pentru funcţia de Preşedinte.

Strigătul de bucurie, însoţit de un adînc fior de satisfacţie, de uşurare, a însufleţit aseară doi dintre cei trei candidaţi principali la Cotroceni, precum şi pe susţinătorii lor din stafurile de campanie, din echipele politice şi tehnice, pe...

Lui Bogdan Chirieac nu i-a luat nimeni calitatea de ziarist, când s-a dovedit că-i băgat în afaceri cu armata şi că s-a folosit de ziarul la care lucra ca să şi le favorizeze.

Iau de bună-credinţă exasperarea unuia dintre cititorii ziarului nostru, exprimată într-un comentariu de editorial, scris mai zilele trecute.

Competitorii noştri pentru funcţia prezidenţială, spre deosebire de împărăteasa cea rea şi mumă vitregă a Albei ca Zăpada, nu cred în oglinda fermecată care le spune adevărul.

Aeroportul Kastrup din Copenhaga. Primul lucru care te frapează, atunci când vii dintr-o ţară latină, este liniştea. Inscripţiile te avertizează că plecările avi-oanelor nu sunt anunţate prin difuzoarele sistemului.

Romanii ştiau deja că, pentru a fi guvernat uşor, poporul are nevoie de pâine şi circ.

De departe, cel mai semnificativ aspect al acestei campanii electorale este cel care se remarcă doar prin lipsă.

Frica este în centrul campaniei electorale în curs de desfăşurare. S-a tot scris, în fel şi chip, despre sloganul preşedintelui Traian Băsescu "De ce le e frică, nu scapă!".

F vine de la frică. Un ingredient psihologic lansat pe scena alegerilor prezidenţiale din acest an, în postura de vedetă.

Nimeni nu protestează că a fost promulgată Legea salarizării unitare.

Cui ne supunem noi, ca cetăţeni? Nu e o întrebare confortabilă, ştiu.