EFE: România, ţara din UE cu cei mai puţini cititori

Guvernul român a decis majorarea TVA-ului pentru cărţi de la 5% la 11%, începând de vineri, în cadrul unui pachet de măsuri de austeritate menite să reducă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, informează agenţia spaniolă EFE, de la care transmitem cele ce urmează.

Decizia este considerată „dramatică” de către reprezentanţii industriei editoriale, în condiţiile în care România înregistrează deja cel mai scăzut nivel de lectură din UE. Potrivit Eurostat, doar 30% dintre români au citit cel puţin o carte în 2021, faţă de media europeană de 52%.

„Acesta va fi probabil cel mai sumbru an pentru piaţa editorială”, a declarat pentru EFE Mihai Mitrică, director executiv al Asociaţiei Editorilor din România (AER), care atrage atenţia că al doilea mare distribuitor naţional de carte a intrat recent în faliment. Mitrică avertizează că majorarea TVA-ului va accelera închiderile de librării şi edituri: „Numai în faţa simplei perspective a acestei creşteri am văzut închideri, şi din păcate vom mai vedea şi altele până la sfârşitul anului.”

El susţine că soluţia ar fi eliminarea TVA-ului pentru cărţi, ca formă de compensare a lipsei de investiţii publice în educaţie şi biblioteci.

România ajunge astfel a doua în UE ca nivel de taxare a cărţilor, după Danemarca (25%). În alte ţări europene, TVA-ul aplicat cărţilor este mult mai redus: 4% în Spania, 5,5% în Franţa, 7% în Germania, iar în Cehia şi Irlanda este zero.

Pentru Ana Niculescu, reprezentantă a reţelei de librării Cărtureşti, impactul este deopotrivă economic şi simbolic: „Cu o piaţă editorială estimată la 200 de milioane de euro, câştigul aşteptat la buget este ridicol şi discutabil. Creşterea TVA-ului va duce la scumpiri, scăderea vânzărilor şi închiderea editurilor mici.”

Ea aminteşte un studiu recent al UE care arată că o scădere de 1% a TVA-ului determină o creştere cu 2,7% a vânzărilor de carte - în timp ce România aplică o logică inversă.

Scriitorul şi criticul literar Adrian Lesenciuc avertizează asupra unui „dublu impact negativ”: reducerea puterii de cumpărare şi percepţia că lectura este un lux: „Măsurile de austeritate vor reduce vânzările şi vor genera un efect în lanţ - dispariţia librăriilor şi editurilor.”

Cel mai grav, în opinia sa, este riscul ca literatura română să se întoarcă la practicile anilor '90, când mulţi autori îşi finanţau singuri publicarea cărţilor, indiferent de valoarea lor literară.

Astfel, într-o ţară în care lectura era deja marginalizată, statul pare să aleagă să taxeze tocmai accesul la cultură.