El País: Planul lui Trump privind medicamentele ameninţă Europa cu preţuri mai mari şi întârzieri

Cercetătorii internaţionali avertizează asupra consecinţelor pe care politicile Washingtonului de reducere a preţurilor din SUA le pot avea asupra Uniunii Europene, potrivit El País.

Cererea preşedintelui american Donald Trump ca producătorii de medicamente să crească preţurile în Europa pentru a le putea reduce în Statele Unite nu mai este doar o altă cerere bombastică a preşedintelui celei mai mari puteri mondiale, iar prestigioasa revistă ştiinţifică The Lancet publică luni un studiu care avertizează asupra riscului real ca măsurile promovate de Washington să reconfigurare pieţele farmaceutice globale, să determine companiile să crească preţurile în alte ţări şi să întârzie lansarea de noi terapii, explică publicaţia.

Studiul a fost realizat de experţi de la instituţii renumite, inclusiv London School of Economics şi universităţile Harvard şi Zurich, iar politica, numită „most-favored nation”, urmăreşte să împiedice SUA să fie ţara cu cele mai scumpe medicamente pe reţetă din lume, adaugă sursa.

Măsura propune compararea preţurilor pe care Medicare le plăteşte pentru fiecare medicament cu preţurile din ţările de referinţă selectate, iar atunci când preţurile Medicare sunt mai mari decât în ţările comparabile, producătorii ar trebui să ramburseze guvernului american diferenţa prin „rabaturi suplimentare”, potrivit publicaţiei.

Economiile potenţiale pentru Washington sunt uriaşe, iar după analizarea unui eşantion de 195 de medicamente brevetate pentru care Medicare cheltuieşte aproximativ 87,9 miliarde de dolari pe an, cercetătorii au concluzionat că factura ar putea fi redusă cu 16% până la 18% în faza iniţială şi de până la trei ori mai mult după cinci ani, iar Coreea de Sud, Norvegia şi Australia sunt cele mai frecvent utilizate ţări de referinţă de către Medicare pentru stabilirea preţurilor, adaugă El País.

Problema cu această politică este că, pentru trei din patru medicamente analizate, producătorii ar trebui să returneze Medicare mult mai mulţi bani - „de aproximativ 3,8 ori mai mult” - decât câştigă din vânzările anuale ale medicamentului în ţara de referinţă aleasă, ceea ce creează un stimulent puternic pentru a creşte preţurile sau a nu-şi vinde medicamentele în altă parte a lumii pentru a nu fi penalizaţi în SUA, potrivit sursei.

„Pentru a minimiza reducerile veniturilor Medicare, companiile farmaceutice ar putea fi încurajate să întârzie lansarea pe piaţă sau să adopte alte strategii pentru a preveni stabilirea unui preţ de referinţă în ţările de referinţă cu cele mai mici preţuri”, avertizează studiul, adaugă publicaţia.

Kerstin Noëlle Vokinger de la Universitatea din Zurich, unul dintre autorii studiului, avertizează că „politicile SUA pot afecta accesul la medicamente la nivel global. Factorii de decizie ar trebui să se asigure că disponibilitatea medicamentelor importante nu este întârziată ca urmare”, potrivit sursei.

În ciuda limitărilor studiului, consultanţii subliniază relevanţa acestuia pentru că, printre altele, cuantifică pentru prima dată consecinţele politicilor lui Trump asupra pieţei farmaceutice globale, iar Jaume Puig Junoy, economist şi profesor la UPF Barcelona School of Management, afirmă că „studiul oferă dovezi foarte utile care confirmă una dintre tezele cărţii: când un preţ scăzut într-o piaţă mică cauzează o pierdere mult mai mare pentru un producător de medicamente din Statele Unite, stimulentele cresc pentru a întârzia lansările, a creşte preţurile sau a oferi reduceri confidenţiale”, adaugă El País.

Jaime Espín, profesor la Şcoala Andaluză de Sănătate Publică, consideră că „o posibilă întârziere în lansarea unor medicamente şi încercări de creştere a preţurilor” sunt probabile în sistemele de sănătate publică precum cel din Spania, dar adaugă că „aceste creşteri pot fi atenuate cu instrumente financiare inovatoare”, referindu-se la clauze care pot fi incluse în contractele dintre guverne şi producători pentru a menţine preţurile finale confidenţiale, potrivit sursei.

Beatriz Gonzalez Lopez-Valcarcel, profesoară la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria, afirmă că alte guverne ar putea activa modalităţi de a „ieşi de pe radar” ca ţară de referinţă pentru SUA prin „alterarea prezentărilor şi ambalajelor astfel încât să nu fie comparabile cu cele din SUA”, iar aceste schimbări ar face imposibile comparaţiile de preţuri urmărite de administraţia Trump, adaugă publicaţia.

O problemă recurentă în această situaţie este confidenţialitatea preţurilor, care, potrivit experţilor, ar putea acum să „se intensifice” pentru a evita creşterile nedorite cauzate de presiunea lui Trump asupra producătorilor de medicamente, iar Spania, de exemplu, a urmat această strategie în ultimele luni, protejând legal aceste preţuri pentru a rămâne secrete, potrivit sursei.

Directorul general pentru Medicamente din cadrul Ministerului Sănătăţii din Spania, Cesar Hernandez, admite că presiunea cauzată de politicile lui Trump „este reală” în relaţiile administraţiei cu sectorul, explicând că „există un risc ca industria să încerce să împiedice preţurile europene să condiţioneze cele obţinute în Statele Unite”, adaugă El País.

Hernandez respinge ca „simplist” argumentul că „Europa plăteşte prea puţin pentru medicamente” şi susţine că „sistemele de sănătate europene contribuie foarte semnificativ la inovare prin finanţarea medicamentelor, cercetarea publică, studiile clinice, infrastructura ştiinţifică şi generarea de dovezi”, iar prin urmare, deşi consideră „legitim să dezbatem cum să distribuim echitabil efortul global pentru inovare”, directorul general menţine că „caracteristicile şi problemele interne ale pieţei americane nu pot fi transferate automat sistemelor europene”, încheie publicaţia.