Episodul 4 - Întreprinzătorii: cine nu-şi poate ridica preţurile se apără numai pe costuri - 31.10.2026

Întreprinzătorul care nu îşi poate ridica preţurile fără să-şi piardă clienţii nu scapă de inflaţie. Poate doar să plătească mai puţin pe motorină şi pe credite, să-şi ţină banii firmei acolo unde pierd cel mai puţin şi să nu le mai dea clienţilor bani cu împrumut, fără dobândă, atunci când aceştia îşi plătesc facturile cu întârziere.

Întreprinzătorul are la îndemână cinci manevre: foaia de parcurs, cu care recuperează toată TVA plătită pe motorină; acciza pe care statul o dă înapoi transportatorilor; dobânda pe care legea îi dă dreptul să o ceară clienţilor care plătesc cu întârziere; titlurile de stat pentru banii firmei; creditul garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM.

Cine sunt întreprinzătorii

La 30 septembrie, peste 2,2 milioane de oameni aveau o afacere în România. Dintre ei, 1.723.230 erau asociaţi sau acţionari în cele 1.306.882 de firme active, iar 505.553 erau titulari sau membri ai celor 475.338 de PFA, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale active, după datele Registrului Comerţului despre asociaţii firmelor şi despre titularii PFA.

Cifra are două limite. Registrul Comerţului nu arată dacă un om care este asociat în mai multe firme, sau care este şi asociat, şi titular de PFA, apare o singură dată, deci numărul real de oameni poate fi mai mic. Registrul numeşte activă orice firmă care nu şi-a suspendat activitatea şi nu se află în dizolvare, lichidare sau insolvenţă, chiar dacă firma nu mai lucrează.

Faţă de inflaţie, întreprinzătorii nu se deosebesc prin mărimea afacerii, ci prin faptul că îşi pot sau nu îşi pot ridica preţurile. Întreprinzătorul care îşi poate ridica preţurile trece scumpirea la clienţi. Celui care nu îşi poate ridica preţurile îi rămân costurile, încasările şi banii firmei.

Cât plăteşte în plus întreprinzătorul pe motorină

În septembrie, motorina era cu 37,61% mai scumpă decât în septembrie 2025, după datele INS (BURSA). Întreprinzătorul care plătea atunci 1.000 de lei pe motorină plăteşte acum 1.376 de lei pentru aceeaşi cantitate.

Scumpirea motorinei îi priveşte direct pe transportatori, iar transportul este domeniul în care s-au înfiinţat cele mai multe firme şi PFA în 2026: 16.431 în primele opt luni, după Registrul Comerţului (Agerpres).

Preţul motorinei depinde acum de o măsură pe care statul o reînnoieşte. Din august, prin Legea 162/2026, statul a micşorat acciza la motorină, adică taxa pe care o ia la fiecare litru, şi a limitat adaosul comercial al celor care vând carburanţi. Ministerul Finanţelor stabileşte reducerea de acciză o dată la două săptămâni. În a doua jumătate a lunii octombrie, reducerea a fost de 25%, adică 0,70 lei pe litru fără TVA şi circa 0,85 lei cu TVA, cum a fost publicat în presă.

Legea a stabilit măsurile până pe 31 octombrie. Pe 26 octombrie, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Energiei au propus prelungirea lor până pe 31 ianuarie 2027, printr-o hotărâre a Guvernului care trebuia să apară în Monitorul Oficial până pe 31 octombrie, după cum a relatat presa. Fără reducerea de acciză, un litru de motorină care costă în jur de 10,90 lei s-ar scumpi cu circa 0,85 lei, adică cu 7,8%.

Pentru iarnă, există un risc în plus. Firma de analiză Frames arată că rezervele de urgenţă ale României, socotite pentru 90 de zile, nu înseamnă 90 de zile de motorină la pompă, iar câteva zile fără motorină ar opri camioanele, utilajele agricole şi şantierele (BURSA).

Întreprinzătorul nu poate şti cât îl va costa motorina în lunile următoare: preţul depinde de o reducere de taxă pe care statul o recalculează la două săptămâni şi o prelungeşte cu cel mult trei luni o dată.

Strategia: costurile, nu preţul

Întreprinzătorul care îşi ridică preţurile cu cât s-a scumpit motorina pierde o parte din clienţi. De aceea, întreprinzătorul se apără pe cealaltă parte a socotelii: plăteşte mai puţin pentru ce cumpără, ia înapoi de la stat tot ce legea îi dă înapoi, îşi încasează facturile la timp şi nu-şi ţine banii firmei acolo unde pierd.

Cu manevrele de mai jos, întreprinzătorul îşi micşorează costurile sau pierderea, dar nu scapă de inflaţie.

Manevra 1: foaia de parcurs

O firmă plătitoare de TVA recuperează de la stat doar jumătate din TVA plătită pe carburant, dacă maşina nu este folosită numai pentru afacere. Firma recuperează toată TVA dacă maşina este folosită numai pentru afacere şi dovedeşte acest lucru cu foaia de parcurs, documentul în care se trec, la fiecare drum, scopul, locul şi kilometrii (Codul fiscal, art. 298, şi normele lui de aplicare). Regula priveşte maşinile de cel mult 3,5 tone şi cel mult nouă locuri; pentru camioanele mai mari, firma recuperează oricum toată TVA.

La un litru de motorină de 10,90 lei, TVA de 21% este de 1,89 lei. Fără foaie de parcurs, firma recuperează 0,95 lei; cu foaie de parcurs, recuperează 1,89 lei. Diferenţa, de 0,95 lei pe litru, este mai mare decât reducerea de acciză din octombrie, de 0,85 lei.

Manevra are un cost şi o limită. Întreprinzătorul trebuie să completeze foaia pentru fiecare drum şi nu mai poate folosi maşina în interes personal, iar ANAF poate verifica dacă foile sunt adevărate. Firmele care nu plătesc TVA nu câştigă nimic din această manevră.

Pentru firma plătitoare de TVA, maşina folosită numai pentru afacere, cu foaie de parcurs, aduce înapoi pe fiecare litru mai mult decât a dat statul prin reducerea accizei.

Manevra 2: acciza dată înapoi transportatorilor

Statul dă înapoi transportatorilor o parte din acciza la motorină, după Hotărârea Guvernului 1094/2025: firmelor licenţiate care transportă mărfuri cu vehicule de cel puţin 7,5 tone şi firmelor care transportă persoane, în afara transportului public local. Pentru motorina cumpărată între 1 aprilie şi 31 decembrie 2026, statul a stabilit 0,85 lei pe litru. Din septembrie, prin Hotărârea Guvernului 690/2026, Guvernul a legat suma de reducerea accizei la pompă: când acciza este redusă cu 25%, transportatorul primeşte înapoi 0,43 lei pe litru. Transportatorul cere banii o dată la trei luni, la Autoritatea Rutieră Română, pe baza cardurilor de alimentare ale fiecărui vehicul.

Manevra are două limite. Transportatorul primeşte banii abia după încheierea trimestrului, deci până atunci plăteşte motorina întreagă din banii lui. Schema se încheie pe 31 decembrie 2026, iar pentru 2027 Guvernul nu a adoptat încă o hotărâre.

Transportatorul care nu cere acciza înapoi pierde banii pe care legea îi dă înapoi.

Manevra 3: dobânda pentru facturile plătite cu întârziere

Când un client plăteşte o factură după scadenţă, întreprinzătorul îi împrumută de fapt banii, fără dobândă, iar cu aceşti bani se pot cumpăra, între timp, tot mai puţine lucruri. Între firme, legea îi dă întreprinzătorului dreptul la o dobândă pentru întârziere, numită dobândă penalizatoare, egală cu dobânda de referinţă a BNR plus 8 puncte, adică 14,5% pe an la dobânda de referinţă de acum, de 6,50% (Ordonanţa Guvernului 13/2011, art. 3). Întreprinzătorul are dreptul la această dobândă din ziua de după scadenţă, fără să-i trimită clientului o somaţie (Legea 72/2013).

La inflaţia de acum, pe fiecare lună de întârziere, întreprinzătorul pierde circa 0,55% din valoarea facturii şi poate cere de la client 1,21%. Întreprinzătorul care scrie în contract şi pe factură că va cere dobânda îi dă clientului un motiv să plătească la timp.

Manevra are o limită. Un client mare poate refuza să plătească dobânda, iar întreprinzătorul care o cere îşi poate strica relaţia cu el. Legea se aplică numai între firme şi între firme şi instituţiile statului, nu la clienţii persoane fizice.

Clientul care plăteşte cu întârziere ia de la întreprinzător un credit, iar legea îi dă întreprinzătorului dreptul să ceară pentru acest credit o dobândă mai mare decât dublul inflaţiei.

Manevra 4: banii firmei în titluri de stat

Titlurile Tezaur şi Fidelis se vând numai persoanelor fizice. Firma poate cumpăra însă, printr-o bancă, titluri de stat pe care Ministerul Finanţelor le vinde la licitaţii sau pe care le vând alţi deţinători. Dobânda pe care o primeşte firma este cea din oferta băncii şi depinde de sumă şi de scadenţă.

Dacă preţurile cresc în anul următor cu 6,61%, cât au crescut în ultimul an, firma care lasă 1.000 de lei în contul curent poate cumpăra peste un an cu 66 de lei mai puţin decât poate cumpăra acum. Într-un depozit nou la termen, firmele au primit în iulie, în medie, o dobândă de 5,41% (BNR): cu aceiaşi 1.000 de lei, firma ar putea cumpăra peste un an cu 12 lei mai puţin. Firma câştigă mai mult din titluri de stat decât din depozit numai dacă dobânda pe care i-o oferă banca pentru titluri, după comision, este mai mare de 5,41%. Firma poate cumpăra peste un an cel puţin cât cumpără acum numai dacă această dobândă este mai mare de 6,61%.

Manevra are o limită. Firma care are nevoie de bani înainte de scadenţă trebuie să vândă titlurile, iar preţul de vânzare se poate schimba până atunci. Banca ia, de regulă, un comision pentru cumpărare.

Cu banii de care nu are nevoie un an, firma pierde cel mai mult dacă îi lasă în contul curent. Înainte să-i pună în depozit sau în titluri de stat, firma cere băncii oferta pentru amândouă şi o compară cu inflaţia.

Manevra 5: creditul garantat de FNGCIMM

În iulie, firmele au luat credite noi în lei cu o dobândă medie de 8,32% (BNR), adică cu 1,6% mai mult decât inflaţia. Întreprinzătorul care nu are o casă sau un teren de pus garanţie primeşte greu un credit.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) garantează, din fonduri europene, până la 80% din credit, fără comision de garantare, pentru credite de cel mult 500.000 de euro (FNGCIMM). La creditele pentru activitatea curentă, banca poate cere o dobândă de cel mult ROBOR la trei luni plus 3,5 puncte, adică circa 9,6% la ROBOR de 6,09% din 26 octombrie, cum a apărut în presă. FNGCIMM plăteşte însă, din fondurile programului, o parte din dobândă în primele 12 luni la aceste credite şi în primele 24 de luni la creditele pentru investiţii. Firma a cărei cifră de afaceri creşte cu cel puţin 2% poate primi înapoi între 10% şi 20% din suma pe care o mai are de plătit.

Manevra are o limită mare. FNGCIMM garantează prin acest program numai creditele pentru produse, servicii sau metode de producţie noi ori îmbunătăţite, la firme cu cel puţin un an de activitate, deci întreprinzătorul nu poate folosi creditul pentru cheltuielile obişnuite ale unei afaceri care rămâne la fel.

Întreprinzătorul ia credit numai pentru ce îi aduce mai mult decât costă creditul; la dobânzile de acum, creditul costă mai mult decât inflaţia.

Celelalte episoade ale serialului

Angajaţii pot cumpăra acum din salariu cu 360 de lei pe an mai puţin decât acum un an, iar din 10.400 de lei economisiţi pot pierde doar 11 lei, dacă îi ţin în titluri Tezaur pe un an (Episodul 1 - Angajaţii: salariile nu pot scăpa de inflaţie, dar pot pierde 11 lei în loc de 640).

Pensionarii pot cumpăra acum din pensie cu 14,6% mai puţin decât acum doi ani şi nu îşi pot apăra pensia, dar pot plăti mai puţin la farmacie, pot cere ajutorul pentru încălzire şi îşi pot ţine economiile în titluri Tezaur cumpărate în trepte (Episodul 2 - Pensionarii: pensia cumpără cu 14,6% mai puţin decât acum doi ani, dar trei manevre reduc pierderea).

Creditaţii câştigă din inflaţie numai dacă plătesc o dobândă mai mică decât inflaţia; ei pot plăti întâi creditul cu dobânda cea mai mare, pot trece la o dobândă fixă şi, dacă nu şi-au mai plătit ratele, pot verifica suma pe care le-o cere banca (Episodul 3 - Creditaţii: inflaţia scade cu 6,2% valoarea datoriei, dar câştigă numai cei cu dobânda sub inflaţie).

Categoriile lovite de inflaţie şi numărul oamenilor din fiecare sunt descrise în primul episod. Efectul inflaţiei asupra titlurilor de stat este explicat în analiza BURSA din 13 octombrie, Inflaţia a urcat la 6,6% şi a trecut peste dobânda Tezaur de 6,50%.

Urmează chiriaşii, proprietarii care închiriază, marile afaceri şi comparaţia dintre categorii.