ERSTE RESEARCH:România, pe ultimul loc în Europa la fondurile bugetare alocate cercetării şi dezvoltării în 2020

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 29 septembrie

România, pe ultimul loc în Europa la fondurile bugetare alocate cercetării şi dezvoltării în 2020

Premierul Florin Cîţu spunea, în vară, că nu doreşte investiţii fără rezultate în domenii precum cercetare, educaţie sau sănătate

România a fost,, în 2020, ţara europeană cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare şi dezvoltare, cu doar 15 euro per cap de locuitor, notează analiştii Erste Group Research într-o notă ce citează statisticile publicate în septembrie de Eurostat. Acestea plasează România printre ţările care au redus alocarea bugetară pentru domeniul cercetării şi dezvoltării, în ultimul deceniu.

"Diferenţele între ţările din regiune în privinţa fondurilor publice alocate cercetării şi dezvoltării rămân foarte pronunţate - variind de la doar 0,13% din PIB în România la 0,89% din PIB în Croaţia. De fapt, România s-a clasat pe ultimul loc (anul trecut) în UE27 atât în ceea ce priveşte alocările bugetare în raport cu PIB-ul cât şi în termeni de euro pe cap de locuitor - unde valoarea de anul trecut a fost de doar 14,8 EUR pe locuitor", arată analiştii Erste.

Aceştia notează faptul că alocarea României pentru acest segment este în contrast puternic nu numai cu liderul regional, Cehia, care alocă 128,1 euro/cap de locuitor, ci este şi departe de media UE de 225,3 EUR/cap de locuitor sau de alocarea guvernului din Austria, care ocupă locul 5 în UE27 cu o alocare a bugetului public pentru cercetare şi dezvoltare de 369,6 EUR pe cap de locuitor.

"Evident, alocarea nu este egală cu cheltuielile reale, dar în general nu este foarte departe de ea. (...) Există spaţiu vizibil de îmbunătăţire a sumelor alocate bugetelor ţărilor din Europa Centrală şi de Est pentru cercetare şi dezvoltare", arată analiştii.

Pe fondul crizei generate de pandemie, economiile lumii s-au concentrat în ultima perioadă pe stimularea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, inclusiv pe partea de vaccinuri şi soluţii medicale performante, dar şi pe partea de dezvoltare economică.

În anul complet precedent, 2019, cel mai ridicat procent din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare în Europa, de peste 3%, a fost în Suedia (3,39%), Austria (3,19%) şi Germania (3,17%). Aceste ţări sunt urmate de Danemarca (2,96%), Belgia (2,89%) şi Finlanda (2,79%), aproape de nivelul de 3% din PIB. La polul opus, opt state membre au alocat sub 1% din PIB cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare: România (0,48%), Malta (0,61%), Cipru (0,63%), Letonia (0,64%), Irlanda (0,78%), Slovacia (0,83%), Bulgaria (0,84%) şi Lituania (0,99%).

În România, majoritatea investiţiilor în zona de cercetare-dezvoltare sunt realizate de firmele private, străine, care activează în ţara noastră.

De ce trenează accesarea facilităţilor fiscale în România?

Într-un articol de opinie al Deloitte România se arată că, în România, sintagma "cercetare-dezvoltare" este menţionată frecvent în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică publicat de guvern - fie legat de creşterea PIB-ului, de îmbunătăţirea digitalizării la nivelul administraţiei şi economiei, de creşterea competitivităţii în lupta cu virusul SARS- CoV-2, etc. -, însă, pe de altă parte, facilităţile fiscale în vigoare de mulţi ani nu sunt accesate suficient din cauza dificultăţilor practice în aplicare.

"Facilităţile constau în deduceri suplimentare ale costurilor sau scutire de impozit pe profit, cât şi în scutirea de impozit pe venit pentru angajaţii care lucrează pe proiecte de cercetare-dezvoltare. În rândul celor interesaţi să aplice pentru aceste facilităţi a existat, încă de la început, temerea că autorităţile fiscale nu vor recunoaşte investiţiile respective ca având natura de activităţi de cercetare - dezvoltare. Această temere era justificată prin faptul că nu exista un mecanism pentru validarea eligibilităţii acestor activităţi (care să confirme că investiţiile pentru care se aplică facilitatea se încadrează în activitatea de cercetare-dezvoltare), mecanism care a fost implementat în mai 2019, prin intermediul unui Registrul al Experţilor. Însă, chiar dacă a trecut mai bine de un an de la constituirea acestui registru, utilizarea lui rămâne una modestă, poate şi pentru că nu este clar cum poate fi accesat şi, mai ales, cum poate fi ales expertul pentru validarea investiţiei. De aceea, acest registru trebuie popularizat în rândul contribuabililor, ca modalitate de validare a aplicării unor facilităţi fiscale destul de atrăgătoare. Activitatea experţilor tehnici se derulează pe baza unei metodologii internaţionale emise de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (Manualul Frascati 2015), iar prin colaborarea cu experţii fiscali, facilităţile pot fi aplicate în mod corect şi eficient, astfel încât contribuabilii să poată beneficia de ele", se arată în articol.

În luna iulie, premierul Florin Cîţu spunea că nu doreşte investiţii fără rezultate în domenii precum cercetare, educaţie sau sănătate, adăugând că a aloca fonduri de la bugetul statului doar "de dragul" finanţării nu reprezintă o soluţie.

"Trebuie introdus un principiu al competitivităţii pentru resurse în toate sectoarele din economie, inclusiv în cercetare. Cei care doresc să facă cercetare trebuie să fie în competiţie între ei pentru resurse, dacă aceste resurse vin de la stat sau din sectorul privat şi doar cei care dau rezultate vor putea să meargă mai departe. A finanţa doar de dragul finanţării de la buget nu cred că este o soluţie, chiar dacă îi spunem, între ghilimele, cercetare. Trebuie să găsim acele centre unde se poate face dezvoltarea prin cercetare şi acolo, repet, în funcţie de rezultate, putem să introducem mai multe resurse. Nu sunt adeptul investirii banului public oriunde, doar pentru că i se spune ca domeniu cercetare şi trebuie să investim în cercetare, fără să avem rezultate", a declarat în luna iulie Florin Cîţu.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9487
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3767
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7595
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8121
Gram de aur (XAU)Gram de aur249.2179

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro