Euronews: Marta Kos prezintă o nouă cale pentru extinderea UE prin reforme interne, garanţii şi integrare treptată

Marta Kos, şefa Comisiei pentru extindere a UE, a prezentat marţi propunerea Comisiei Europene de revizuire a procesului de extindere a blocului comunitar şi a menţionat planuri pentru integrare treptată, o verificare mai strictă a candidaţilor şi o nouă metodologie, pe măsură ce procesul intră în ceea ce a numit un nou „Moment Helsinki”, relatează Euronews.

„Lumea s-a schimbat. Şi extinderea trebuie să se schimbe odată cu ea”, a declarat marţi, la Conferinţa ambasadorilor croaţi de la Zagreb, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, potrivit sursei citate.

În discursul său, Kos a prezentat principalele elemente ale viitoarei revizuiri a politicii de pre-extindere, iar iniţiativa, amânată de mult timp, examinează cum ar putea arăta o Uniune Europeană cu peste 30 de state membre, astfel, Comisia a relansat această chestiune pentru a recâştiga iniţiativa înaintea unei discuţii critice între liderii UE în octombrie, conform publicaţiei.

Pentru comisarul sloven, UE se confruntă cu un nou „Moment Helsinki” şi s-a referit la reuniunea liderilor europeni din capitala Finlandei, care a deschis calea pentru extinderea „Big Bang” de după Războiul Rece, când 10 noi ţări s-au alăturat blocului comunitar, potrivit sursei.

Ea a subliniat în special progresul rapid al Muntenegrului în calitate de favorit pentru aderarea la Uniune, progresele Albaniei în îndeplinirea principalelor criterii de referinţă privind statul de drept, progresele tehnice semnificative ale Ucrainei şi Moldovei şi votul Islandei de a relua procesul de aderare, conform publicaţiei.

„Comisia îşi va prezenta ideile cu privire la modul în care Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pe măsură ce ţările candidate se apropie de finalul negocierilor de aderare”, a declarat Kos şi a adăugat: „În opinia mea, trebuie să abordăm patru aspecte pentru a construi un consens la cel mai înalt nivel pentru a primi noile state membre.”, potrivit sursei.

Pentru şeful politicii de extindere a UE, o Uniune mai mare va avea nevoie de reforme semnificative pentru a rămâne capabilă să acţioneze şi să se adapteze rapid în perioade de criză şi susţine că modificările proceselor decizionale şi ale aranjamentelor instituţionale ar putea fi introduse fără modificarea tratatelor, ceea ce ar necesita negocieri îndelungate şi un proces de ratificare imprevizibil între statele membre, conform publicaţiei.

„Ar trebui să folosim acest lucru pentru a face procesul decizional mai eficient şi mai flexibil. Aceasta ar putea însemna, de asemenea, reducerea numărului de domenii în care un singur stat membru îi poate bloca pe toţi ceilalţi. Ar putea însemna, de asemenea, reducerea dimensiunii instituţiilor noastre”, a spus Kos, potrivit sursei.

Ea a menţionat, de asemenea, cooperarea consolidată, un mecanism juridic care permite unui grup mai mic de ţări ale UE să avanseze cu o iniţiativă atunci când alte state membre nu sunt pregătite să facă acest lucru, mecanismul a fost utilizat în domenii precum acordul Schengen şi moneda euro, conform publicaţiei.

Un alt element evidenţiat de comisar este consolidarea garanţiilor existente pentru a împiedica noii membri să regreseze în ceea ce priveşte standardele democratice şi statul de drept, ideea a fost lansată de cinci membri fondatori ai UE ca o lecţie din Ungaria din timpul mandatului lui Viktor Orban, potrivit sursei.

„Trebuie să mergem cu un pas mai departe. Trebuie să ne asigurăm că nu permitem pătrunderea unor cai troieni. Nu astăzi, nu peste 10 sau 20 de ani. Experienţa recentă a arătat că ar putea fi necesare garanţii mai puternice pentru a preveni - şi, dacă este necesar, a corecta - încălcările principiilor şi valorilor fundamentale ale Uniunii noastre”, a mai declarat Kos, conform sursei.

Propunerea s-a dovedit însă controversată, deoarece riscă să contravină principiului fundamental al UE conform căruia statele membre ar trebui tratate în mod egal, astfel a creat potenţiali membri de rangul doi, potrivit publicaţiei.

Ambasadorul Muntenegrului la UE, Petar Marković, a declarat pentru Euronews că Podgorica ar fi favorabilă unor astfel de garanţii, cu condiţia ca acestea să se bazeze pe criterii obiective evaluate de la caz la caz, conform sursei citate.

„Astfel de măsuri sunt obligatorii, nu uşuratice. Acest lucru este crucial pentru a consolida încrederea şi unitatea în cadrul Uniunii noastre pentru a accepta noi membri”, a adăugat Kos şi a sugerat că nişte garanţii mai puternice ar putea, de asemenea, facilita procesul de ratificare, potrivit publicaţiei.

Mai multe ţări ale UE, în special Franţa şi Germania, au sugerat, de asemenea, că blocul comunitar trebuie să îşi revizuiască metodologia de extindere, în special printr-o „integrare graduală”, care ar oferi ţărilor candidate beneficii tangibile într-o etapă mai timpurie, conform sursei.

„Extinderea UE trebuie să evolueze pentru a răspunde realităţilor de astăzi”, a declarat Kos. şi a subliniat că, deşi procesul de aderare poate dura decenii, adversarii UE ar putea exploata incertitudinea şi exercita presiuni politice pentru a deraia procesul, potrivit publicaţiei.

„Prin urmare, trebuie să ne îndepărtăm de logica «totul sau nimic» în ceea ce priveşte extinderea. Avem nevoie de o abordare mai structurată pentru a acoperi timpul pe care nu îl mai avem. Trebuie să căutăm modalităţi mai ambiţioase de integrare treptată”, a spus ea, conform sursei.

Urgenţa de a regândi metodologia de extindere a blocului comunitar provine în mare măsură din începutul procesului de aderare a Ucrainei, astfel capitalele UE sunt precaute că o formă de garanţii de aderare şi securitate ar putea fi necesară pentru a face parte dintr-un eventual acord de pace cu Rusia, menit să ancoreze ferm Kievul în Europa, potrivit publicaţiei.

Kos a menţionat că există deja unele beneficii timpurii pe care candidaţii la UE le pot culege, cum ar fi aderarea la Zona Unică de Plăţi în Euro (SEPA) şi conectarea la reţeaua energetică a blocului comunitar, conform sursei.

În cele din urmă, şeful Comisiei pentru extindere a UE a menţionat că Bruxelles-ul trebuie să înţeleagă impactul pe care noii veniţi îl vor avea asupra statelor membre existente şi să protejeze interesele blocului comunitar împotriva riscurilor potenţiale, potrivit publicaţiei.

„Avem experienţă în luarea unor măsuri tranzitorii de anvergură pentru a ne asigura că integrarea noilor veniţi se desfăşoară fără probleme. Şi trebuie să ne asigurăm că bugetul UE poate continua să finanţeze priorităţile noastre”, a adăugat ea, conform sursei.

Modul în care noile state membre ar trebui incluse în bugetul UE este un punct de dispută între guvernele europene, iar acest aspect complică şi mai mult negocierile deja tensionate în ceea ce priveşte următorul cadru financiar multianual, potrivit publicaţiei.