Europa fierbe sub efectul schimbărilor climatice: recorduri istorice de temperatură

Valul de căldură care a afectat Europa la sfârşitul lunii iunie a adus o serie de recorduri istorice, de la temperaturi extreme pe uscat până la încălzirea fără precedent a oceanelor. Datele publicate de serviciile meteorologice naţionale şi de observatorul european Copernicus confirmă o tendinţă accelerată de încălzire, pe care comunitatea ştiinţifică o pune în legătură directă cu schimbările climatice şi cu apropiata instalare a fenomenului El Niño.

• Anglia a avut cea mai fierbinte lună iunie din istorie

Anglia a înregistrat cea mai călduroasă lună iunie de la începutul măsurătorilor meteorologice, potrivit datelor provizorii publicate de serviciul meteorologic britanic Met Office şi citate de AFP. Temperatura medie din luna iunie a ajuns la 17,1 grade Celsius, depăşind precedentul record de 16,9 grade, stabilit în urmă cu un an. Totodată, luna iunie din 2026 ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni iunie înregistrate în Ţara Galilor şi la nivelul întregului Regat Unit, unde observaţiile meteorologice sistematice sunt realizate încă din 1884. Valul de caniculă a culminat cu temperatura de 37,7 grade Celsius înregistrată la Lingwood, în comitatul Norfolk, după ce recordul zilnic pentru luna iunie a fost depăşit timp de trei zile consecutive. Temperaturile extreme au provocat închiderea unor şcoli, au pus presiune asupra sistemului energetic şi au determinat autorităţile să emită timp de trei zile consecutive avertizări de nivel maxim pentru estul şi sud-estul Angliei. O alertă similară mai fusese emisă o singură dată până acum, în iulie 2022. Emily Carlisle, cercetătoare în cadrul Met Office, a declarat că temperaturile excepţionale din iunie fac parte dintr-o tendinţă mai amplă, subliniind că aproape toate lunile din 2026 au fost mai calde decât media climatologică.

• Austria depăşeşte vechile recorduri cu peste un grad Celsius

De asemnea, Austria a traversat cea mai lungă perioadă de caniculă consemnată vreodată în luna iunie. Potrivit serviciului naţional de meteorologie GeoSphere Austria, noile recorduri nu au depăşit vechile valori cu doar câteva zecimi de grad, ci cu o medie de 1,4 grade Celsius, o diferenţă considerată remarcabilă de climatologi. În majoritatea regiunilor situate sub altitudinea de 800 de metri, temperaturile de peste 30 de grade Celsius au persistat între zece şi paisprezece zile. Totodată, aproximativ jumătate dintre cele 277 de staţii meteorologice ale ţării au înregistrat temperaturi de cel puţin 35 de grade. Canicula s-a manifestat inclusiv pe timpul nopţii. La staţia Jubilaumswarte din Viena a fost stabilit un nou record pentru cea mai caldă noapte din istoria măsurătorilor, cu o temperatură minimă de 27,3 grade Celsius. În regiunile alpine înalte, temperaturile au fost cu aproximativ cinci grade peste media perioadei 1991-2020 şi cu şapte grade peste media climatică din intervalul 1961-1990.

• Spania înregistrează un bilanţ dramatic: peste o mie de decese atribuite caniculei

Spania continuă să confirme tendinţa de încălzire accelerată. Agenţia naţională de meteorologie (Aemet) a anunţat că primul semestru din 2026 a fost cel mai cald din istoria măsurătorilor începute în 1961, temperatura medie fiind cu 1,6 grade Celsius peste normal. Luna iunie s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai călduroase luni iunie din istoria ţării, fiind depăşită doar de cea din 2025. Consecinţele asupra populaţiei sunt însă mult mai grave. Institutul de Sănătate Carol al III-lea din Madrid estimează că 1.028 de persoane au murit în luna iunie din cauza temperaturilor extreme, de peste două ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările sunt realizate prin sistemul MoMo (Monitorizarea Mortalităţii), care compară mortalitatea efectivă cu valorile statistice aşteptate şi le corelează cu evoluţia temperaturilor furnizate de Aemet.

• Oamenii de ştiinţă: schimbările climatice au făcut posibil acest val de căldură

Grupul internaţional World Weather Attribution apreciază că intensitatea actualului val de căldură nu poate fi explicată fără influenţa schimbărilor climatice provocate de activitatea umană. Potrivit cercetătorilor, astfel de temperaturi extreme înregistrate încă din luna iunie ar fi fost practic imposibile în urmă cu aproximativ jumătate de secol. Majoritatea climatologilor consideră că emisiile de gaze cu efect de seră sporesc atât frecvenţa, cât şi intensitatea fenomenelor meteorologice extreme.

• Oceanele lumii ating temperaturi fără precedent

Semnalele de alarmă nu vin doar de pe uscat. Observatorul european Copernicus Marine Service a anunţat că oceanele planetei au înregistrat cea mai ridicată temperatură medie pentru o lună iunie din istorie. Temperatura la suprafaţa oceanelor a ajuns la 20,98 grade Celsius, depăşind precedentul record stabilit în 2024. Potrivit directorului Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, Carlo Buontempo, situaţia actuală ar putea marca începutul unei noi etape climatice, caracterizată prin recorduri succesive. Experţii avertizează că apropiata instalare a fenomenului El Niño, combinată cu încălzirea globală, ar putea transforma 2026 într-unul dintre cei mai călduroşi ani înregistraţi vreodată. Oceanograful Simon van Gennip, din cadrul Mercator Ocean International, apreciază că actualele temperaturi oceanice creează premisele pentru noi recorduri în lunile următoare, chiar dacă amploarea exactă a fenomenului nu poate fi încă estimată.

• Mediterana, aproape complet acoperită de valuri de căldură

Datele Copernicus arată că aproximativ 82% din suprafaţa oceanelor lumii a fost afectată în acest an de valuri de căldură marine. Marea Mediterană se numără printre cele mai afectate regiuni, aproape întreaga sa suprafaţă fiind cuprinsă de acest fenomen în primul semestru al anului. În iunie, temperatura medie a Mediteranei a atins un nou record, de 24,34 grade Celsius. Institutul de Ştiinţe Marine din Barcelona a semnalat că nord-vestul Mediteranei a înregistrat un episod fără precedent, cu temperaturi ale apei cu peste cinci grade Celsius peste valorile normale. Potrivit cercetătorilor, aceste valuri de căldură afectează grav ecosistemele marine, provocând mortalitate în rândul coralilor, aricilor de mare şi moluştelor, dar şi favorizând apariţia unor fenomene meteorologice extreme, prin transferul suplimentar de energie către atmosferă.

Specialiştii avertizează că încălzirea oceanelor contribuie atât la creşterea nivelului mărilor, cât şi la intensificarea ploilor torenţiale, furtunilor şi cicloanelor, confirmând faptul că efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai vizibile la scară globală.