Europa, asemenea Statelor Unite ale Americii, încearcă să păstreze relaţii stabile cu Beijingul pentru a-şi asigura accesul la pământurile rare, elemente esenţiale pentru industriile strategice ale regiunii auto, energie verde şi apărare, transmite CNBC, de la care relatăm cele ce urmează.
Deşi blocul dispune de unele depozite proprii, dependenţa structurală de China rămâne critică: aceasta controlează aproape întregul lanţ global, de la extracţie, la rafinare şi producţia de magneţi permanenţi.
Beijingul controlează aproape întreg lanţul global: 59% din minerit, 91% din rafinare şi 94% din producţia de magneţi permanenţi, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie. UE importă aproximativ 70% din pământurile rare direct din China, iar pentru magneţi dependenţa este aproape totală.
Tensiunile comerciale din 2025 au confirmat vulnerabilitatea europeană, după ce China a introdus controale temporare la exportul de materiale critice, măsură retrasă ulterior în urma unui acord cu Statele Unite. În paralel, oficiali din Germania şi Olanda se află la Beijing pentru discuţii privind regimul exporturilor.
Pentru a reduce dependenţa, Comisia Europeană a lansat planul ”RESourceEU”, vizând accelerarea reciclării, achiziţiile comune, crearea de stocuri şi investiţii în proiecte strategice de extracţie şi procesare în Europa. Bruxelles-ul negociază şi parteneriate cu Ucraina, Canada, Australia, Kazahstan, Uzbekistan, Chile şi Groenlanda.
Deşi există zăcăminte în Turcia, Suedia şi Norvegia, avizele de mediu şi opoziţia publică întârzie exploatarea lor. Primul pas industrial concret este fabrica de magneţi permanenţi din Estonia, care va funcţiona însă în primă fază pe baza materiilor prime importate din Australia şi Malaysia.
Experţii avertizează că fără acces sigur la materiile prime, obiectivele UE privind tranziţia verde şi digitalizarea sunt în pericol. Lipsa pământurilor rare, a galiului sau a germaniului poate încetini producţia de semiconductori, dezvoltarea AI şi instalarea turbinelor eoliene, potrivit sursei citate.
Aceştia avertizează că: „Europa nu îşi poate construi viitorul verde sau digital pe lanţuri de aprovizionare pe care nu le controlează”.



















































Opinia Cititorului