Majoritatea partidelor politice din România evită plata integrală a amenzilor pentru finanţare ilegală prin exploatarea lacunelor legislative, achitarea unor sume reduse sau contestarea sancţiunilor în procese de lungă durată, conform unei analize publicate de Expert Forum, remisă redacţiei.
*Majoritatea contravenienţilor plătesc în termen de 15 zile de la înştiinţare, când pot achita o sumă redusă.
*Într-un număr semnificativ de cazuri, Direcţia juridică a AEP a fost sesizată pentru executarea plăţilor. Cea mai mare parte din acestea sunt legate de partide care nu au publicat în Monitorul Oficial informaţiile obligatorii de transparenţă şi nu neapărat de partide care au fost sancţionate pentru participarea la alegeri.
*Cele mai multe sancţiuni sunt avertismente. Partidele politice parlamentare au primit amenzi relativ reduse, însă au compensat prin confiscări mai mari impuse de AEP.
*Măsurile impuse de cadrul legislativ nu sunt proporţionale şi disuasive, întrucât chiar dacă se aplică sancţiuni multiple sau în valoare mai mare contravenienţilor, aceştia pot plăti în final doar un procent relativ mic din total în cele din urmă.
*Un număr relativ mic de documente de sancţionare este contestat în instanţă - aproape un sfert din cele unde s-a aplicat o amendă.
*Unii contravenienţi plătesc sancţiunea şi se adresează ulterior instanţei pentru a anula documentele de control şi pentru a-şi recupera banii
*Durata proceselor este mai degrabă una îndelungată. Puţine contestaţii au fost soluţionate, fie pe fond, fie prin decizii finale, deşi majoritatea sunt emise în 2024 sau 2025.
Sancţiunile
*În total, AEP a elaborat 928 de procese verbale de constatare a contravenţiilor (PVCC), aplicate unui număr de 855 de entităţi distincte (unele apar de mai multe ori), inclusiv partide politice, persoane fizice sau juridice. Din acestea, 295 sunt aplicate unui mandatar financiar, 283 unui partid politic şi 307 candidaţilor independenţi.
*Au fost aplicate amenzi de 6.171.000 lei. Cele mai mari amenzi, însumând 4,3 milioane de lei, au fost aplicate pentru controlul de fond. Iar numeroase amenzi sunt legate de încălcarea articolelor care solicită transparenţă prin publicarea unor informaţii anual, în Monitorul Oficial, incluzând date despre venituri.

*Cel mai mare procent din valoarea amenzilor este legat de partidele politice - 5,2 milioane din 6,1 milioane de lei. Formaţiunile reprezentând minorităţile naţionale nu au primit amenzi, controlul acestora de către AEP fiind legat doar de participarea la alegeri.
*De asemenea, au fost confiscate sume în valoare de 26,2 milioane de lei, din care cele mai importante sume sunt legate de europarlamentare (16 mil. lei) şi de parlamentare (5,2 mil. lei), precum şi de localele din 2024 (2,6 mil. lei). Confiscările sunt legate de 143 de PVCC în care au fost impuse sancţiuni, dintre care 103 sunt avertismente, iar restul amenzi.
*Majoritatea sancţiunilor aplicate sunt avertismente - 714.
*Din totalul amenzilor primite, un număr de 200 au un cuantum de sub 50.000 de lei, inclusiv. S-au înregistrat doar trei cazuri de amenzi primite pentru un proces electoral sau control de fond în valoare de 100.000 de lei, unul de 150.000 şi unul de 200.000 de lei, pentru campania lui Călin Georgescu.
*Dintre partidele parlamentare, cele mai mari sancţiuni le-au primit AUR şi POT.

*Dacă analizăm cumulat, pentru toate tipurile de alegeri, respectiv pentru control, amenzi semnificative au primit AUR (160.000 lei), Partidul Sebeşul Verde şi Forţa Dreptei (câte 150.000 lei). Partidul România Mare a adunat în total amenzi de 110.000 lei.
*Confiscările au valori foarte diferite, cea mai mică fiind aplicată în cazul USR - 6,5 lei, iar cea mai mare în cazul AUR, 13,2 milioane de lei.
*Cele mai mari sume confiscate (cumulate pentru toate alegerile şi control) se regăsesc la AUR, adică 18,6 milioane de lei, din care 13,2 milioane provin de la alegerile europarlamentare, iar 5 de la prezidenţiale. În cazul PNL, suma confiscată a fost de 2,7 milioane de lei, din care majoritatea banilor provin de la europarlamentare.

Plata amenzilor
*Un procent redus din amenzi sau din confiscări este plătit de contravenienţi. Din totalul de 6,1 milioane de lei amenzi impuse de către AEP către contravenienţi, s-au plătit doar 450.000 de lei (7%). La confiscări, s-au plătit doar 884.782 de lei din 26 de milioane de lei (3%). Reamintim că amenzile pot fi plătite şi la jumătate, dacă sunt plătite într-un timp scurt, ceea ce se întâmplă în majoritatea absolută a cazurilor unde au fost identificate aceste plăţi. În unele cazuri, au fost plătite sume mai mici, întrucât deciziile AEP au fost contestate în instanţă.
*Majoritatea plătesc în termenul de 15 zile de la înştiinţare, când pot să plătească doar jumătate
*Într-un număr semnificativ de cazuri, 214 procese verbale, Direcţia juridică a fost sesizată pentru executarea plăţilor. Cea mai mare parte din acestea sunt legate de partide care nu au publicat în Monitorul Oficial informaţiile obligatorii de transparenţă şi nu neapărat de partide care au fost sancţionate pentru participarea la alegeri. Din sancţiunile aplicate pentru fond, majoritatea partidelor care nu au publicat informaţii în Monitorul Oficial, au fost plătite foarte puţine. Din 128 de amenzi (fără avertismente), au fost plătite doar 7, iar 6 au fost contestate. În 121 de cazuri, Direcţia juridică a pus în mişcare executarea plăţilor.
*Cadrul legislativ nu este proporţional şi disuasiv, întrucât chiar dacă se aplică sancţiuni multiple sau în valoare mai mare contravenienţilor, aceştia pot plăti în final doar un procent destul de mic din total în cele din urmă.
*În 214 cazuri, s-au transmis documente către Direcţia Juridică în vederea executării, întrucât contravenienţii nu au informat AEP de plata sancţiunilor conform legii. Pentru aceste entităţi se instituiseră amenzi de 4,8 milioane de lei şi confiscări de 2,4 milioane de lei.
Situaţia dosarelor din instanţă, în funcţie de iniţiator şi pe an

Situaţia dosarelor din instanţă
*Un număr relativ mic de documente de sancţionare este contestat în instanţă.
*Unii contravenienţi plătesc sancţiunea şi se adresează ulterior instanţei pentru a anula documentele de control şi pentru a-şi recupera eventual şi banii
*Durata proceselor este mai degrabă una îndelungată. Puţine contestaţii au fost soluţionate, fie pe fond, fie prin decizii finale, deşi majoritatea sunt emise în 2024 sau 2025.
*În 62 de cazuri, sancţiunile au fost contestate în instanţă, cele mai multe fiind legate de prezidenţialele din 2025 - 26 de cazuri. Cu toate acestea, cele mai semnificative din punct de vedere al sancţiunilor financiare impuse sunt legate de confiscările impuse la europarlamentarele din 2024, respectiv la prezidenţialele din 2025. Trebuie să menţionăm că sunt cazuri în care au fost contestate şi doar avertismente (2 cazuri).
*Din cele 62 de dosare în instanţă, 14 au fost soluţionate fie pe fond (10 dosare), fie prin decizie definitivă (4 dosare). În cazul dosarelor cu hotărâri finale, instanţele au decis fie anularea totală, fie parţială a documentelor emise de către AEP.
*În cazul dosarelor iniţiate de alte persoane, în 13 cazuri este vorba de amenzi primite pentru încălcarea OUG 1/2025, care a reglementat modul de marcare a materialelor electorale în timpul alegerilor prezidenţiale. Dintre acestea, doar contestaţia iniţiată de Popescu Sebastian-Constantin a fost soluţionată pe fond. O decizie legată de OUG 1/2025 a fost contestată şi de Nicuşor Dan.
Situaţia dosarelor din instanţă, în funcţie de iniţiator şi pe an

Dosare în instanţă - partide politice parlamentare şi candidaţi independenţi
*Călin Georgescu a plătit 32.500 de lei din totalul de 200.000 de lei, plata fiind făcută de soţia acestuia, Cristela Georgescu. Acesta postase anul trecut că a plătit, în termenul legal, jumătate din valoarea minimă şi a contestat amenda în instanţă
*În cazul AUR, din 7 PVCC, trei au fost contestate, restul fiind plătite la jumătate din valoare. Doar dosarul legat de confiscarea a 13 milioane de lei de la europarlamentarele din 2024 a fost soluţionat în primă instanţă, prin Hotărârea 10330/25.09.2025.
*În cazul USR, din 7 PVCC, doar un caz a ajuns în instanţă, în care AEP a impus o amendă de 45.000 de lei, respectiv o confiscare de 464.918 de lei pentru alegerile locale din 2024. USR a plătit 7.500 de lei din amendă. Dosarul nu are o decizie în prima instanţă.
*În cazul PSD au fost emise cinci PVCC, cu amenzi în total de 15.000 de lei şi de 377.053 lei. Partidul a plătit amenzile şi sumele confiscate şi nu a contestat constatările în instanţă.
*Pentru PNL s-au emis 5 PVCC, cu amenzi în total de 45.000 de lei, respectiv 2 avertismente şi confiscări de 2,7 milioane de lei. Liberalii au plătit doar 7500 de lei amendă, iar în cele trei cazuri de mai jos au ajuns în instanţă. Pentru ultimul caz, instanţa a decis definitiv să anuleze PV în parte.
*Pentru Nicuşor Dan s-au emis 3 PVCC, legate de alegerile prezidenţiale, două controale fiind iniţiate pe baza unor sesizări. Amenzile totale au fost de 85.000 de lei, iar suma ce urma a fi supusă confiscării a fost de 210.738 lei. Două dosare se află pe rolul instanţei, fără a avea vreo hotărâre până în acest moment. Cu privire la cel de-al treilea PVCC, Nicuşor Dan a plătit 5.000 de lei din 20.000 de lei, fără să conteste.
Dosare în instanţă - partide politice parlamentare şi candidaţi independenţi< b/ >





















































Opinia Cititorului