EY România: Acordul de preţ în avans devine esenţial în contextul noilor limite de deductibilitate

Ţara noastră introduce, începând cu anul fiscal 2026, un regim fiscal special care limitează deductibilitatea anumitor cheltuieli cu entităţi afiliate nerezidente, conform opiniilor lui Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România şi Georgiana Bizdrigheanu, Senior Manager, Preţuri de transfer, EY România.

Această schimbare are impact major asupra companiilor cu tranzacţii transfrontaliere, în special în domeniul serviciilor de management, consultanţă şi drepturi de proprietate intelectuală, potrivit acestora.

Noul regim fiscal introdus stabileşte un plafon strict pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli înregistrate în relaţia cu entităţi afiliate nerezidente. Practic, dacă o companie din România are o cifră de afaceri mai mică de 50 milioane EUR în anul precedent şi înregistrează cheltuieli pentru drepturi de proprietate intelectuală, cheltuieli de management sau/şi consultanţă de la entităţi afiliate din afara ţării, aceste cheltuieli vor fi supuse unei limitări semnificative, afirmă specialiştii. Mai exact, valoarea deductibilă nu va putea depăşi 1% din totalul cheltuielilor companiei, mai afirmă aceşia.

Conform punctului lor de vedere, este important de subliniat că această limitare nu se referă la toate tipurile de cheltuieli, ci doar la cele care implică tranzacţii cu entităţi afiliate nerezidente, ceea ce înseamnă că impactul va fi resimţit în special de companiile care fac parte din grupuri multinaţionale şi achiziţionează servicii sau drepturi de proprietate intelectuală de la societăţi afiliate din afara României.

Nu intră sub incidenţa plafonului de 1% cheltuielile efectuate pentru obţinerea mărcilor, desenelor şi modelelor industriale, drepturilor de autor şi altele asemenea, înregistrate în România, precum şi cheltuielile care se capitalizează în valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale, afirmă aceştia. De asemenea, instituţiile de credit - persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine sunt excluse din sfera de aplicare a acestor limitări, au spus cei doi specialişti.

Acordul de preţ în avans ("APA') devine altfel un instrument esenţial în contextul noilor reguli, deoarece contribuabilii care deţin sau începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027, solicită ANAF un astfel de acord pentru tranzacţiile vizate sunt excluşi de la aplicarea plafonului de 1%. Această excludere reprezintă un avantaj competitiv major pentru companiile care au structuri complexe, implicând servicii de management, consultanţă sau aranjamente privind drepturile de proprietate intelectuală, afirmă cei doi.

Conform specialiştilor, prin obţinerea unui APA cu autorităţile fiscale române, companiile îşi asigură certitudine asupra metodologiilor de preţuri de transfer, ceea ce le permite să evite interpretările subiective şi riscul de ajustări fiscale ulterioare. În plus, eliminarea limitărilor de deductibilitate nou introduse în legislaţie reduce presiunea asupra costurilor şi oferă predictibilitate în planificarea financiară.

Beneficiile nu se opresc aici: acordurile de preţ în avans contribuie la diminuarea riscului fiscal şi la prevenirea disputelor costisitoare cu autorităţile fiscale, oferind un cadru clar şi agreat pentru tranzacţiile intra-grup, arată analiza.

Este important de menţionat că în acest an, România a consolidat atractivitatea acestui instrument prin introducerea opţiunii de roll-back a APA de până la cinci ani, care permite alinierea tranzacţiilor istorice la metodologiile convenite, reducând astfel expunerea la ajustări retroactive de preţuri de transfer, indică opinia celor doi.

În prezent, autorităţile analizează regimul impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), iar eliminarea acestuia este luată în considerare ca opţiune reală începând cu anul 2027. În cazul eliminării IMCA, nu este exclus ca limitarea deductibilităţii să fie extinsă şi la contribuabilii cu cifră de afaceri mai mare de 50 milioane EUR. Deşi mediul de afaceri ar saluta eliminarea cât mai rapidă a IMCA, o astfel de extindere a limitării deducerii anumitor cheltuieli ar reprezenta o schimbare majoră, cu impact direct asupra marilor companii, în special asupra celor care derulează tranzacţii complexe cu entităţi afiliate nerezidente. Deşi nu există încă un proiect legislativ oficial, declaraţiile recente indică faptul că Guvernul explorează măsuri alternative pentru a menţine echilibrul bugetar şi a combate practicile de optimizare fiscală agresivă.