Flancul estic al UE a cerut fonduri pentru apărarea împotriva Rusiei

Liderii statelor de pe flancul estic al Uniunii Europene au cerut Bruxelles-ului să trateze apărarea frontierelor estice drept o prioritate strategică şi să deblocheze finanţări dedicate, în contextul ameninţării persistente reprezentate de Rusia, conform presei internaţionale.

La iniţiativa prim-ministrului Finlandei, Petteri Orpo, şefii de guvern din Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Polonia şi Bulgaria, alături de preşedinţii României şi Lituaniei, s-au reunit marţi la Helsinki pentru a coordona o poziţie comună privind consolidarea securităţii regionale.

„Consolidarea apărării europene nu va avea loc - sau nu va continua - dacă statele de la frontiera estică a UE nu îşi fac vocile auzite”, a declarat Petteri Orpo, subliniind existenţa unei voinţe politice comune de întărire a securităţii europene, începând cu flancul estic.

Într-un comunicat comun, liderii au stabilit o serie de priorităţi, printre care apărarea împotriva dronelor, mobilitatea militară şi supravegherea frontierelor, solicitând „acţiuni urgente pentru mobilizarea finanţărilor UE, publice şi private”, destinate investiţiilor suplimentare în securitate şi apărare.

Eforturile sunt orientate în special către perioada post-2027, când urmează să fie alocate cele mai consistente fonduri europene. Din bugetul actual al Uniunii Europene, doar aproximativ 1,5 miliarde de euro mai sunt disponibile pentru astfel de proiecte.

Reuniunea de la Helsinki evidenţiază faptul că statele UE aflate în proximitatea Rusiei rămân extrem de vigilente, în pofida unor progrese recente în direcţia unui posibil acord de pace în Ucraina. Statele Unite au oferit recent garanţii de securitate suplimentare Kievului, însă rămâne incert dacă Moscova va accepta aceste propuneri.

„Flancul estic merită o atenţie specială, pentru că reprezintă a doua linie de apărare a libertăţii noastre, după Ucraina”, a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, adăugând că Europa trebuie să construiască „un zid al descurajării”.

Declaraţia comună deschide calea pentru continuarea proiectelor strategice la nivel european, inclusiv în domeniul apărării aeriene şi al supravegherii spaţiale. Obiectivul este atragerea şi a altor state membre din vestul Europei, precum Germania, Danemarca şi Ţările de Jos, odată ce aceste iniţiative vor intra în faza de implementare.

Totodată, liderii au subliniat că iniţiativele UE trebuie să fie complementare NATO şi planurilor sale de apărare. Deşi Uniunea Europeană a avut tradiţional un rol limitat în domeniul apărării, actualul context geopolitic obligă blocul comunitar să abordeze proiecte de amploare care depăşesc capacităţile individuale ale statelor membre.

Cu toate acestea, există riscul ca unele proiecte-cheie propuse de Comisia Europeană, inclusiv cele privind apărarea împotriva dronelor şi scuturile aeriene şi spaţiale, să nu primească sprijin unanim la summitul UE de la Bruxelles. Premierul finlandez s-a declarat însă optimist că discuţiile vor continua şi vor avansa în perioada următoare.