FMI: 75 la sută din băncile româneşti au capital austriac, grecesc sau francez

Acordul Stand-By între România şi Fondul Monetar Internaţional, semnat la începutul lunii mai, îmbină măsuri politice dure, susţinute de un sprijin financiar consistent. Unul dintre domeniile căruia îi este acordată o atenţie deosebită este cel bancar, dat fiind impactul acestuia asupra reuşitei măsurilor anticriză, se arată în textul acordului şi în scrisoarea de intenţie date publicităţii de către FMI.

Măsurile stipulate în Acordul cu FMI au ca scop atât asigurarea capacităţii sectorului bancar de a face faţă efectelor crizei, cât şi a posibilităţii autorităţilor de a interveni eficient în cazul în care unele bănci ar avea nevoie de ajutor. În opinia FMI, flexibilitatea ratei de schimb va atenua efectele crizei.

Conform unei situaţii elaborate de FMI, 75% dintre băncile româneşti aparţin unor bănci-mamă din numai trei ţări, şi anume Austria (40%), Grecia şi Franţa.

Experţii FMI apreciază că programul prevăzut în Acord va fi util pentru a reduce vulnerabilităţile financiare din zonă şi pentru prevenirea propagării în alte ţări emergente a efectelor unei eventuale adânciri a crizei din România. Sectorul bancar românesc a intrat în perioada de turbulenţe financiare cu o solvabilitate solidă, dar creditele neperformante au crescut rapid. Deşi indicatorul mediu de solvabilitate era de 12,3% la finele lui 2008, presiunile asupra cursului de schimb, în condiţiile în care 55% dintre credite au fost acordate în valută străină, au determinat o scădere a performanţelor creditelor, un test de stres făcut în noiembrie arătând că mai multe bănci se găseau într-o penurie de lichidităţi semnificativă.