Green Deal, în pericol din cauza crizei materiilor prime critice

G.M.
Ziarul BURSA #Materii Prime / 22 noiembrie 2022

Green Deal, în pericol din cauza crizei materiilor prime critice

Tranziţia Europei către o societate durabilă şi digitală este posibilă doar cu o abordare strategică a materiilor prime necesare pentru fabricarea de cipuri, vehicule electrice şi tehnologii de energie regenerabilă, a declarat recent Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă, citat de Euractiv.com.

"Ne confruntăm cu o competiţie globală pentru furnizarea şi reciclarea materiilor prime critice", a spus Thierry Breton, care a arătat că, într-un astfel de mediu competitiv, obiectivul Uniunii Europene este de a asigura aprovizionarea stabilă, de a-şi spori autonomia strategică şi de a reduce dependenţa de importuri.

De altfel, acestea vor fi principalele obiective ale directivei materiilor prime critice, care ar urma să ajungă în Parlamentul European, spre adoptare, în primul trimestru al anului 2023.

Bazându-se pe experienţa recentă în domeniul bateriilor şi semiconductorilor, UE îşi propune să-şi stimuleze producţia internă, să îşi diversifice lanţul de aprovizionare şi să intensifice eforturile de reciclare. Până în prezent, Comisia Europeană a clasificat 30 de materii prime drept critice, în funcţie de riscul lor de aprovizionare şi de importanţa economică. Prin viitoarea directivă privind materiile prime critice, UE îşi propune să actualizeze această listă şi să adopte o abordare mai direcţionată în securizarea lanţurilor de aprovizionare aferente, în condiţiile în care se preconizează o creştere exponenţială a cererii de materii prime.

Cererea de litiu, de exemplu, ar urma să crească, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială, de 20 de ori până în anul 2050, în timp ce cererea de grafit şi pământuri rare ar trebui să crească de 14 ori, respectiv de 5 ori până în anul 2030. Având în vedere că toate aceste materii prime critice sunt părţi esenţiale pentru fabricarea bateriilor, succesul tranziţiei ecologice depinde de aprovizionarea lor constantă.

Unele materii prime au înregistrat deja creşteri de preţuri fără precedent. Preţul litiului, de exemplu, a crescut deja cu 400% între mai 2021 şi mai 2022.

De aceea, având în vedere creşterea bruscă a cererii de materii prime la nivel global, identificarea celor mai critice materii prime nu este o sarcină uşoară.

"Odată cu recenta criză energetică, este dificil să stabilim priorităţi, deoarece toate materiile prime critice devin super critice acum", a declarat, pentru sursa citată, Bernd Schäfer, CEO şi Managing Director al EIT RawMaterials.

Dacă ne referim la extragerea, rafinarea şi prelucrarea materiilor prime, China este, de departe, principalul jucător la nivel mondial. Din cele 30 de materii prime critice, 19 sunt importate de Uniunea Europeană predominant din China. De exemplu, UE importă în prezent 93% din magneziu şi 86% din metalele pământurilor rare din China, care nu numai că deţine o poziţie de cvasi-monopol când vine vorba de exploatarea acestor materiale, ci are şi o poziţie dominantă când vine vorba de rafinare şi procesare. Astfel, în timp ce doar 9% din litiul mondial este extras în China, aproximativ 60% este rafinat în ţara asiatică.

De aceea, autorităţile europene de la Bruxelles consideră că dependenţa de o singură ţară trebuie evitată dacă UE doreşte să prevină repetarea crizei energetice actuale cauzată de dependenţa excesivă de combustibilii fosili ruşi.

"Trebuie să evităm să cădem în aceeaşi dependenţă ca şi cu petrolul şi gazele", a declarat, recent, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul discursului său anual privind starea Uniunii din septembrie.

Pentru a aborda poziţia dominantă a Beijingului, Bruxelles-ul speră să diversifice aprovizionarea prin construirea de relaţii comerciale mai strânse cu ţări precum Chile, Mexic, Australia şi India.

Mai mult, în timp ce diversificarea aprovizionării este primul pilon al viitorului act al materiilor prime critice, UE urmăreşte să readucă în Europa părţi din întregul lanţ valoric. Potrivit comisarului Thierry Breton , cel puţin 30% din cererea UE de litiu rafinat ar trebui să provină din UE şi cel puţin 20% din elementele pământurilor rare prezente în fluxurile de deşeuri ar trebui recuperate în cadrul economiei circulare.

Însă perspectivele actuale sunt sumbre în acest sens. Potrivit unui raport al think-tank-ului Systemiq, UE nu are în prezent nicio capacitate de exploatare sau rafinare a mineralelor pământurilor rare. Pentru litiu şi grafit, situaţia este aproape la fel - doar 1% şi respectiv 2% din aceste materii sunt exploatate sau rafinate în Uniunea Europeană.

O altă preocupare cu care se confruntă Europa este extinderea sectorului său minier. În timp ce Comisia intenţionează să sporească capacităţile miniere prin directiva materiilor prime critice, unul dintre principalele obstacole pentru a realiza acest lucru este procesul de autorizare pentru deschiderea de noi mine. Un exemplu este Portugalia, unde o mină de litiu nu a fost pusă încă în exploatare, deoarece de foarte mulţi trenează obţinerea autorizaţiei de mediu din cauza societăţii civile şi organizaţiilor neguvernamentale.

"Dacă doriţi să deschideţi o mină, este nevoie de până la 17 ani pentru procesul de autorizare, ceea ce este inacceptabil de lung. Pentru a obţine autorizarea, trebuie să avem unul dintre cele mai înalte standarde de minerit din întreaga industrie", a declarat CEO-ul EIT, Bernd Schäfer, pentru sursa citată.

El a precizat că este nevoie de o altă mentalitate în Uniunea Europeană atât cu privire la durata acestor proceduri, cât şi cu privire la consum. Cantităţile mari de materii prime necesare pentru tehnologiile de energie regenerabilă, cum ar fi turbinele eoliene şi panourile solare, ar putea pune probleme din cauza preocupărilor legate de disponibilitate şi de stabilitatea lanţului de aprovizionare. Acest lucru înseamnă că trebuie să existe o percepţie publică pozitivă asupra mineritului în Europa şi stimulente pentru industria UE să recicleze materiile prime, ceea ce ar reduce dependenţa de minerit.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, dimensiunea totală a pieţei de minerale critice precum cuprul, cobaltul, manganul şi diferitele metale din pământuri rare va creşte de aproape şapte ori între 2020 şi 2030, pe calea sa preconizată către emisii nete zero. Până în 2050, instalarea turbinelor eoliene necesare pentru a atinge obiectivele UE de decarbonizare va necesita cea mai mare parte din neodim, praseodim, disprosiu şi terbiu disponibile în prezent pe piaţa UE.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. ... sa presupuneam ca tranzitia "verde" va fi un succes ... ce vom face peste 5-10 ani cand achizitia unui vehicul electric nou va fi mai rentabila decat inlocuirea acumulatorilor?! - probabil ca bancherii deja jubileaza ... sa presupunem ca tranzitia verde va fi un esec (economic) ... probabil ca ne-om inverzi cu adevarat - vom redecoperi calul si caruta ... sunt curios daca estul si sudul (globale) gandesc la fel de maret si "cost effective" precum idealista europa?! ...

    1. idealista europa = faliment economic = saracie

      europenii vor fi verzi si saraci - vai de capul lor  

      ... "inverzeala" cere mult plastic, fibre si rasini sintetice ... principala materie prima pentru obtinerea acestora este petrolul ... metalele se prelucreaza folosind gaz (eficient) sau carbune (mai putin eficient) ... produsele "verzi", transpuse in unitati termice consumate - in procesul de extractie, transport, prelucrare, productie, depozitare, distributie, vanzare - consuma mai mult decat ofera ... sa nu uitam ca si un autovehicul electric trebuie alimentat ... iar durata de viata a acumulatorului este limitata ...

    Verde= scadere economica= militara= ghici...

    În capitalism nu poate exista societate sustenabila sau verde,e non sens,va fi un greenwashing adică corporațiile se vor face verde la fața evident că pe la spate vor funcționa cu petrol cărbune etc și cu ajutorul media vor convinge prostimea ca ei nu poluează deloc adică sunt sustenabili,asta e, in fond ce este capitalismul?pescuitul fraierilor cum a zis un mare economist american , nu poți face societate verde dintr un sistem social bazat pe exploatare, profit cu orice preț și inechitate socială și creștere economică permanenta din care prostimea nu prea câștiga nimic un salariu ca sa nu moare de foame restul banilor sunt in buzunarele celor 5 la sută care conduc lumea,asta da societate sustenabila

    1. ... capitalism inseamna circulatia libera a capitalului (a ideilor, a resurselor... ) ... de la criza din 2009 capitalul nu mai circula liber ... in mare, se plimba intre stat (daorii suverane), corporatii (via burse) si banci (datorie publica) ... sub atenta supraveghere a bancilor centrale (care, oarecum au devenit piata) ... creditul "modern" nu face altceva decat sa con vertesca bunastarea in profit privat si "pierderile" in datorie ... o balanta are intodeauna doua talere (dubla reprezentare) ... ceea ce datoraza o parte (partida), alta trebuie sa incaseze ... altfel spus, nu avem capitalism, ci corporatism sponsorizat de stat sau invers ... secolul trecut numeam asta comunism ... inverzeala nu este altceva decat o noua bucla (bula) de credit ... mai e avere de con vertit ... intre timp mai servim ceva crize ... pentru a alinia "prostimea" in spatele partidei datornice si vinovate ;) ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

06 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9036
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9186
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4789
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.4439

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro