Grindina a distrus peste 400 ha de culturi în Vrancea şi reaprinde disputa privind sistemul antigrindină, oprit din 2024

Comuna Vârteşcoiu din judeţul Vrancea a fost puternic afectată de episodul de grindină de săptămâna trecută, iar bilanţul preliminar realizat de autorităţile locale indică pagube majore în agricultură, cu impact direct asupra sectorului viticol, principalul motor economic al zonei. În total, au fost calamitate 417,94 hectare de culturi, dintre care peste 78% au fost distruse integral, ceea ce înseamnă 327,90 hectare afectate în proporţie de 100%.

Viorel Mîrza, primarul comunei Vârteşcoiu, a declarat: ”Au fost depuse înştiinţări pentru o suprafaţă de peste 1.000 ha, însă gradul de afectare este de peste 70%, ceea ce înseamnă aproximativ 400 ha afectate”.

Cele mai mari pierderi s-au înregistrat la viţa-de-vie, cultură care defineşte profilul economic al comunei, însă au fost afectate semnificativ şi suprafeţe cultivate cu grâu (209,31 ha), lucernă (66,67 ha), rapiţă (63,59 ha), porumb (38,66 ha), precum şi livezi de cireş şi cais. În multe exploataţii, distrugerile sunt totale, iar agricultorii avertizează că efectele se vor resimţi şi în anii următori, din cauza compromiterii butucilor şi a necesităţii refacerii plantaţiilor.

Pe dealurile viticole din Vârteşcoiu, unde viticultura reprezintă principala sursă de venit pentru numeroase familii, fermierii descriu un tablou dezastruos: lăstari rupţi, frunze sfâşiate şi plantaţii compromise. „Aici a rămas coarda goală”, descriu localnicii efectele grindinei, în timp ce alţi producători estimează pierderi care vor afecta producţia inclusiv în 2027, nu doar în sezonul curent.

Primăria a finalizat centralizarea pagubelor şi urmează transmiterea raportului către Ministerul Agriculturii, în vederea analizării posibilităţilor de despăgubire.

Viorel Mîrza afirmă că impactul economic este amplificat de faptul că veniturile localnicilor depind aproape exclusiv de agricultură şi viticultură, subliniind totodată că lipsa sistemului antigrindină a lăsat zona expusă. Primarul comunei Vîrteşcoiu a declarat: „Cât a funcţionat sistemul, am fost protejaţi. Oamenii cer repornirea lui”.

• Viticultorii cer reluarea tragerilor antigrindină

În paralel, evenimentul a redeschis dezbaterea privind sistemul naţional antigrindină, suspendat operaţional din 2024, după expirarea cadrului legal. Reprezentanţii Unităţii de Intervenţii Active în Atmosferă susţin că infrastructura şi personalul sunt în continuare funcţionale, însă lipsa unei hotărâri de guvern împiedică reluarea operaţiunilor. Potrivit acestora, punctele de lansare din zonă, inclusiv cele de la Beciu şi Urecheşti, ar fi putut interveni asupra fenomenului, reducând semnificativ pagubele.

Ionuţ Lazăr, directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova, a declarat: „Toată infrastructura este pregătită, însă sistemul nu este operaţional din 2024. Fenomenul putea fi atenuat în condiţiile unei intervenţii active”.

Nemulţumirile fermierilor din Vrancea vin pe fondul unor tensiuni mai vechi legate de eficienţa sistemului. În urmă cu doi ani, unii agricultori au protestat împotriva utilizării rachetelor antigrindină, acuzând efecte asupra regimului de precipitaţii, în timp ce infrastructura de protecţie a devenit ulterior nefuncţională. Disputa a ajuns inclusiv în instanţă, unde o asociaţie de viticultori din Prahova a obţinut anularea unui ordin ministerial prin care a fost oprit sistemul antigrindină, fără ca, după decizia instanţei, sistemul să fie însă repus în funcţiune.

În luna februarie a acestui an, în timpul unei vizite în Vrancea, Florin Barbu, fostul ministru al Agriculturii a declarat, potrivit sansanews.ro: „Sistemul antigrindină va funcţiona atunci când societăţile care au fost trecute prin actul legislativ vor omologa acest sistem în România. Am făcut un raport prin care am arătat această situaţie, acest raport a fost transmis către Parchet şi sunt convins că Parchetul se va pronunţa pe această soluţie. Nu ai voie să faci cheltuială atâta timp cât nu ai omologare şi punere în funcţiune a unui mijloc fix”.

În acest context, episodul de la Vârteşcoiu readuce în prim-plan vulnerabilitatea agriculturii locale în faţa fenomenelor extreme şi lipsa unui mecanism operaţional de protecţie, într-o regiune în care viticultura rămâne dependentă de condiţiile climatice şi de deciziile de politică publică.