Temperaturile scăzute din această perioadă au afectat pomicultura în aproape toate judeţele ţării, în timp ce în cazul culturilor de câmp nu există rapoarte care să îngrijoreze, susţine ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, potrivit Agerpres.
„Am avut săptămâna trecută o discuţie cu direcţiile agricole. Din rapoartele pe care le-am primit în cadrul acelui zoom, culturile de câmp nu arată rău. Spre surprinderea mea, provin dintr-o zonă unde este secetă de 6-7 săptămâni, unde practic n-a plouat. În majoritatea ţării avem precipitaţii suficiente pentru a avea culturi bune. Temperaturile scăzute au afectat aproape în fiecare judeţ unde există pomicultură, au afectat producţia şi probabil vor fi consecinţe destul de severe pe această temă. Deci, cele mai multe probleme au fost raportate în pomicultură. La celelalte culturi de câmp încă n-am văzut rapoarte care să ne îngrijoreze”, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, Tanczos Barna.
El a explicat că încălzirea globală nu va însemna doar căldură excesivă, ci şi fluctuaţii de temperatură care vor pune la grea încercare atât fermierii, cât şi cetăţenii, informează aceeaşi sursă.
„Văd şi acum prognozele cu temperaturi foarte scăzute. Este o confirmare a faptului - am spus-o de foarte multe ori când am fost ministru la Mediu - că încălzirea globală nu o să însemne doar căldură excesivă, doar temperaturi ridicate, ci fluctuaţii anormale, fluctuaţii care vor pune la grea încercare şi fermierii, şi cetăţenii. Ne confruntăm cu situaţii de genul acesta. Avem minus trei grade în aprilie, la mine în Harghita, chiar şi în mai, şi secetă ca şi cum am fi la sfârşitul lunii august. E o provocare uriaşă pentru fermieri”, a transmis ministrul interimar al Agriculturii, potrivit aceleiaşi surse.
În opinia sa, unele riscuri pot fi reduse prin intervenţii din partea statului, însă altele sunt „la mâna bunului Dumnezeu”, transmite Agerpres.
„Unele dintre acestea pot fi reduse ca risc prin irigaţii, prin intervenţii din partea statului, altele sunt la mâna bunului Dumnezeu, pentru că nu putem să intervenim”, a mai spus Tanczos Barna, conform Agerpres.






















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2026, 21:51)
în fiecare an un dezastru. dar nu e nimic, vom avea iar mere roșii corcite cu mere verzi Polonia, pentru ca pe ei fiind mai la nord de noi nu ii afectează nici frigul, nici seceta, nici șpaga. și ei fac bani în timp ce noi ne plângem și dam bani latifundiarilor care tin pământul gol.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2026, 23:46)
Chat gpt
Da, în Poland au fost înghețuri de primăvară foarte severe în 2026, iar livezile au fost afectate masiv. În unele regiuni, pomicultorii vorbesc chiar de pierderi de 90–100% la anumite culturi.
Cele mai afectate au fost:
mere,
cireșe,
vișine,
prune,
pere,
piersici.
Te mperaturile au coborât local până la -8°C sau chiar -10°C în timpul înfloririi, exact în perioada cea mai sensibilă pentru pomi.
Zonele lovite puternic:
Mazovia,
L ublin,
zona Grójec–Warka (foarte importantă pentru mere).
Unii cultivatori spun că este al treilea an consecutiv cu probleme mari din cauza înghețurilor târzii.
Asta poate avea efecte și în restul Europei:
producție mai mică de fructe,
prețuri mai mari la mere și fructe procesate,
posibil importuri crescute din alte țări.
Pentru România, inclusiv în zona de vest precum Arad County, riscul există mereu când martie-aprilie sunt foarte calde și vegetația pornește prea devreme, apoi vine aer rece arctic. Exact asta s-a întâmplat și în Polonia anul acesta.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.05.2026, 08:51)
Ați intervenit blocând accesul la dezdăunarea propusă de Comisie pentru pomicultură când pentru anul trecut condițiile pentru Bulgaria trebuia să fie stipulate și pentru România, iar pentru culturile în câmp România nici nu e pe lista publicată la sfârșitul lunii martie.