English
Guvernul României a pus în dezbatere publică un proiect de lege de reformă fiscală majoră, menit să contribuie la consolidarea bugetară şi să alinieze sistemul fiscal naţional la standardele europene.
Documentul, cu un impact semnificativ asupra persoanelor fizice şi juridice, aduce o suită de măsuri menite să majoreze veniturile statului şi să corecteze inechităţile din sistemul actual.
1. Impozitul pe profit şi dividende: creşteri semnificative
Una dintre cele mai sensibile modificări propuse este majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026. Noua cotă se aplică atât dividendelor distribuite între persoane juridice române, cât şi celor plătite nerezidenţilor, în scopul uniformizării regimului fiscal.
Totuşi, pentru dividendele distribuite în baza situaţiilor financiare interimare aferente anului 2025, va fi menţinută cota actuală de 10%, în baza unui regim tranzitoriu.
De asemenea, se introduc măsuri privind impozitul suplimentar pe cifra de afaceri pentru instituţiile de credit, astfel că impozitul suplimentar va avea o cotă de 4% între 1 iulie şi 31 decembrie 2025, urmând să rămână la acelaşi nivel şi după 1 ianuarie 2026. În paralel, se stabilesc şi reguli noi privind calculul acestui impozit suplimentar, precum şi pentru recalcularea în cazul în care se constată erori contabile.
2. Fiscalizarea veniturilor din deşeuri feroase şi neferoase
Un alt capitol relevant vizează veniturile persoanelor fizice din predarea deşeurilor de metale feroase şi neferoase. În prezent, acestea sunt considerate venituri neimpozabile, însă noul proiect propune eliminarea lor din această categorie şi includerea lor în categoria veniturilor din alte surse, prevăzute la art. 114 din Codul Fiscal. Ca urmare, operatorii economici care efectuează plăţile vor avea obligaţia reţinerii la sursă a impozitului pe venit. Măsura a fost justificată prin identificarea unor fraude fiscale semnificative şi prin decizii judecătoreşti care au evidenţiat lipsa de verificabilitate a originii acestor deşeuri.
3. Schimbări importante în regimul dobânzilor
Pentru dobânzile obţinute de persoane fizice rezidente din deţinerea de obligaţiuni emise de societăţi româneşti pe pieţe externe, sarcina calculării şi plăţii impozitului revine beneficiarului venitului, nu emitentului.
Noua regulă se aplică începând cu 1 august 2025, iar cota de impozitare rămâne de 10%. Impozitul este final şi se declară prin declaraţia unică, cu termen de plată la data-limită legală.
Motivaţia invocată este imposibilitatea emitenţilor de a identifica beneficiarii reali ai obligaţiunilor, în contextul tranzacţionării acestora pe pieţe internaţionale.
4. Regim mai sever pentru jocurile de noroc
În privinţa veniturilor din jocuri de noroc, proiectul prevede menţinerea sistemului de impozitare pe tranşe de venit, dar cu un barem actualizat: veniturile brute de până la 10.000 de lei vor fi impozitate cu o cotă de 10%, pentru veniturile cuprinse între 10.000 şi 66.750 lei se aplică un impozit de 1.000 de lei plus 20% din suma care depăşeşte 10.000 lei, iar pentru veniturile care depăşesc 66.750 lei, impozitul este de 12.350 lei plus 40% din ce depăşeşte această sumă.
În cazul jocurilor caracteristice cazinourilor, slot-machine-urilor sau cluburilor de poker, dacă venitul brut obţinut depăşeşte 66.750 lei, impozitul final se determină prin aplicarea baremului menţionat, iar din suma rezultată se va scădea o valoare fixă de 12.350 lei.
5. Pensionarii cu venituri mari vor plăti CASS
Una dintre cele mai discutate măsuri vizează introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensii mai mari de 3.000 de lei. Contribuţia se va aplica doar asupra sumei care depăşeşte acest plafon, cu o cotă de 10%.
Astfel, pentru o pensie de 5.000 lei, baza de calcul va fi 2.000 lei, iar CASS-ul datorat va fi de 200 lei. Această măsură vizează toate tipurile de pensii: din sistemul public, speciale, private sau facultative.
În paralel, se abrogă o serie de excepţii de la plata CASS. Persoanele aflate în întreţinerea unui asigurat - cum ar fi soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii - nu vor mai fi scutite automat de plată, ci vor putea opta pentru plata contribuţiei în baza unei declaraţii. De asemenea, beneficiarii unor legi speciale - veterani, persoane persecutate politic, persoane cu venit minim de incluziune, persoane aflate în concediu pentru creşterea copilului, personal monahal etc. - nu vor mai fi exceptaţi în mod automat, ci vor avea opţiunea de a achita contribuţia, dacă nu obţin alte venituri.
Contribuţia se va calcula la valoarea a şase salarii minime brute şi se va plăti în două tranşe: jumătate la data depunerii declaraţiei de opţiune şi restul până la 25 mai a anului următor. Singura categorie care va rămâne scutită în mod expres este cea a bolnavilor oncologici.
6. TVA-ul se majorează şi se reaşează pe cote noi
Un capitol distinct al reformei este Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), unde se propun schimbări cu impact direct asupra consumatorilor.
Cota standard de TVA va fi majorată de la 19% la 21%. Cota redusă de 5% va fi eliminată şi înlocuită cu o cotă de 11%, care se va aplica asupra livrărilor de cărţi, manuale şcolare, ziare şi reviste, accesului la muzee, castele, case memoriale, monumente istorice, precum şi livrării de lemn de foc şi energiei termice în sezonul rece.
În acelaşi timp, actuala cotă redusă de 9% se va majora şi ea la 11% pentru medicamentele de uz uman, o parte a alimentelor de bază, apa pentru irigaţii, îngrăşămintele şi pesticidele agricole, serviciile de canalizare şi alimentare cu apă, clădirile destinate căminelor de bătrâni şi copiilor, precum şi serviciile HoReCa.
Guvernul a anunţat că va monitoriza în perioada 1 august - 31 octombrie 2025 încasările din sectorul HoReCa, urmând ca ulterior să decidă dacă menţine sau majorează TVA-ul în acest domeniu.
Pentru livrările de locuinţe cu scop social, se prevede un regim tranzitoriu pe un an, cu condiţia ca plata în avans să fi fost făcută până la 1 august 2025. Totodată, fiecare persoană fizică va putea achiziţiona o singură locuinţă cu cotă redusă de TVA, dacă nu a mai beneficiat de această facilitate începând cu 1 ianuarie 2023.
La solicitarea Comisiei Europene, România va elimina şi scutirea de TVA cu drept de deducere pentru livrările către ONG-uri şi entităţile deţinute integral de acestea.
Concluzie: un nou model fiscal, cu taxe mai mari şi reguli mai stricte
Noul proiect fiscal al Guvernului aduce o schimbare profundă a paradigmei de impunere în România. De la pensionari cu venituri ridicate, la investitori, instituţii financiare şi consumatori, toate categoriile de contribuabili vor resimţi impactul noilor reglementări.
Executivul îşi motivează măsurile prin nevoia de aliniere la standardele UE, reducerea inechităţilor fiscale şi întărirea sistemului public de sănătate. Rămâne de văzut cum va reacţiona piaţa, în special sectoarele economice afectate, şi dacă aceste modificări vor aduce creşterea sustenabilă a veniturilor bugetare pe care o aşteaptă statul.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. eu propun impozit 100%
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2025, 15:20)
pe profit,companiile sa mareasca programul de lucru la sase zile de munca saptamanal si minim doua duminici 10 ore lucrate efectiv zilnic pentru ca parazitii de bugetari sa aiba bani suficienti sa mearga in vacanta in tarile exotice ,au "frezoane" nu pot munci decat daca stau la soare pe plajele din insule si statiuni exclusiviste,
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2025, 15:26)
Analfabetismul economic al idiotilor de la guvernare este fenomenal! Slava Ucraina! UE!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2025, 19:48)
in sfarsit niste masuri normale, in spiritul uniunii europene. pacat ca impozitarea progresiva nu a apucat sa fie implementata. Poate anul viitor.