Horaţiu Potra rămâne în arest preventiv

Mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest preventiv, în urma deciziei definitive de joi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Instanţa supremă a admis, în schimb, contestaţiile fiului şi nepotului său, Dorian şi Alexandru Potra, aflaţi până acum în arest la domiciliu, aşa încât aceştia au fost plasaţi sub control judiciar pentru 60 de zile, informează news.ro.

Contestaţiile celor trei au fot făcute la o hotârâre din 18 martie a Curţii de Apel Bucureşti. Horaţiu Potra, fiul său Dorian Potra şi nepotul său Alexandru Potra au fost arestaţi preventiv, în noiembrie 2025, pentru tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Potra Horaţiu împotriva încheierii din 18 martie 2026 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1.12. Obligă contestatorul - inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Admite contestaţiile formulate de inculpaţii Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian împotriva aceleiaşi încheieri. Desfiinţează, în parte, încheierea contestată şi, rejudecând: (...) dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpaţii Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian cu măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile de la data de 02 aprilie 2026 până la 31 mai 2026, inclusiv”, se arată în decizia de joi a ICCJ.

Potrivit hotărârii instanţei supreme, pe timpul controlului judiciar, inculpaţii trebuie să se prezinte în fa?a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la organul de poliţie în a cărui circumscripţie locuiesc, respectiv Poliţia Municipiului Mediaş în cazul ambilor inculpaţi, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi.

De asemenea, cei doi inculpaţi nu au voie să părăsească România fără încuviinţarea prealabilă a organului judiciar, au interdicţie să comunice cu ceilalţi coinculpaţi şi sunt obligaţi să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. Totodată, aceştia nu au voie să deţină, să folosească şi să poarte arme.

Instanţa le atrage atenţia că, în caz de încălcare, cu rea-credinţă, a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.

Înalta Curte de Casaţie şi justiţie a admis contestaţiile formulate de inculpaţii Hauptman Manfred - Ioan, Panţa Dan Cristian, Lăpădatu Claudiu Marian, Moldovan Dionisie şi Lascu Bogdan Florin împotriva aceleiaşi încheieri. Astfel, instanţa supremă desfiinţează, în parte, încheierea contestată şi, rejudecând, revocă măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii Hauptman Manfred - Ioan, Panţa Dan Cristian, Lăpădatu Claudiu Marian, Moldovan Dionisie şi Lascu Bogdan Florin şi menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate care nu contravin prezentei hotărâri.

Decizia instanţei supreme este definitivă.

Horaţiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie 2025, a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.

Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.

”Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.

Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn ”alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit ”rezoluţia infracţională” a lui Potra.

Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în ”acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.