Industria de armament - noua atracţie pentru companii şi fondurile de investiţii

Conflictul din Ucraina şi cel din Orientul Mijlociu au forţat statele şi companiile din industria de apărare să îşi adapteze strategiile şi să investească masiv în dezvoltarea de noi tehnologii şi capacităţi militare.

• Cursa înarmărilor, boicotată de situaţia financiară a companiilor de stat din industria noastră de apărare

Situaţia geo-politică de la nivel global şi ameninţările perpetue cu o posibilă extindere a războaielor existente conduc la creşterea investiţiilor în sectorul de armament. Pe plan internaţional, start-up-uri şi fonduri de investiţii se orientează către afacerile din zona armamentului, acest domeniu fiind, acum, unul dintre cele mai profitabile. Am putea afirma că se conturează un fenomen similar cu cel din pandemie, în care majoritatea companiilor fabricau măşti, mănuşi, dezinfectante, suplimente alimentare, iar firmele producătoare de medicamente se focusau în principal pe antivirale şi pe fabricarea medicamentelor contra COVID 19.

Acum, în condiţiile în care avem un război în Ucraina declanşat de Federaţia Rusă - conflict care, în acest moment, se desfăşoară şi pe teritoriul rusesc -, ne confruntăm cu situaţia tensionată din Orientul Mijlociu - zonă în care Israel nu a terminat operaţiunea de lichidare a grupării Hamas din Fâşia Gaza şi Cisiordania şi se mai luptă şi cu gruparea Hezbollah din Liban, cu rebelii houthi din Yemen, dar are un conflict mocnit şi cu Iran şi există premisele unei posibile escaladări a tensiunilor dintre SUA şi China privind insula Taiwan, asistăm la o cursă a înarmărilor declanşată la nivel global.

La noi, această cursă este boicotată de situaţia financiară gravă în care se află majoritatea companiilor cu capital de stat din industria românească de apărare.

În ediţia de astăzi vom prezenta situaţia sectorului de armament din România, dar şi mişcările companiilor de profil din Europa, iar în următoarea ediţie a ziarului BURSA vom publica un articol despre orientările fondurilor de capital de risc.

• Evoluţia industriei româneşti de apărare în contextul noii curse a înarmărilor

Conflictul din Ucraina şi cel din Orientul Mijlociu au determinat o schimbare majoră în dinamica securităţii globale, forţând statele şi companiile din industria de apărare să îşi adapteze strategiile şi să investească masiv în dezvoltarea de noi tehnologii şi capacităţi militare. În România, această tendinţă a fost marcată de creşterea bugetelor de apărare şi de încheierea unor parteneriate internaţionale în vederea modernizării complexului industrial militar.

În timp ce companiile private din industria de apărare din ţara noastră înregistrează profit, colaborând cu partenerii occidentali, majoritatea companiilor cu capital de stat se confruntă cu probleme financiare, care nu le permit să modernizeze şi să dezvolte capacităţile de producţie existente, ceea ce arată că au nevoie urgent de o infuzie masivă de capital - între 100 şi 250 milioane euro, potrivit experţilor din domeniu -, infuzie pe care Guvernul nu pare dispus să o facă, dar care ar putea fi atrasă din mediul investiţional privat. Cu condiţia prealabilă, însă, ca toate aceste companii să aibă conduceri care să fi fost recrutate conform legii guvernanţei corporative în întreprinderile publice. Condiţia respectivă este necesară, mai ales că, din datele furnizate de Early Game - un fond de venture capital generalist -, în ultimii şase ani numărul companiilor din industria militară care au aplicat pentru finanţare a fost extrem de redus, chiar în condiţiile în care, de doi ani şi jumătate, ne confruntăm cu războiul din Ucraina.

Citeşte Schimbare de direcţie în investiţii: producţia de armament atrage atenţia marilor fonduri de capital de risc

Primul pas în consolidarea industriei de apărare din România a fost creşterea alocărilor bugetare pentru apărare, care au fost fixate la 2,5% din PIB, majorare ce a permis Ministerului Apărării Naţionale să iniţieze noi programe de achiziţie, modernizare şi dezvoltare a capabilităţilor militare. Conflictul din Ucraina, în special, a acutizat nevoia de investiţii în apărare, având în vedere proximitatea geografică şi riscurile asociate cu instabilitatea regională. În acest context, MApN a prioritizat achiziţiile de echipamente moderne, cum ar fi sistemele de apărare antiaeriană Patriot, vehiculele blindate Piranha V şi avioanele multirol F-16, planificând chiar achiziţia avioanelor de luptă din generaţia a cincea, F-35, primul avion de acest tip urmând a fi livrat Forţelor Aeriene Române în jurul anului 2030.

Citeşte Războiul din Ucraina - boom financiar pentru companiile europene din apărare

Pe lângă achiziţiile din plan extern, reprezentanţii autorităţilor centrale au afirmat că vor demara un amplu proces de modernizare a industriei de apărare din ţara noastră şi au aprobat chiar o strategie naţională în acest sens, numai că majoritatea companiilor din sectorul de stat se confruntă cu probleme financiare şi datorii istorice către bugetul de stat, probleme care le împiedică demararea oricărui program de retehnologizare şi modernizare. Se pare că singura soluţie pentru implementarea unui astfel de program o reprezintă preluarea de către companiile private a uzinelor mecanice aflate în subordinea Romarm - aşa cum a fost cazul preluării Uzinei Automecanica Mediaş de către concernul german Rheinmetall - sau realizarea unor joint-venture-uri cu partenerii occidentali pentru derularea unor proiecte comune care să implice şi transfer de tehnologie către firmele din ţara noastră - aşa cum avem, de exemplu, parteneriatul dintre Uzina Mecanică Bucureşti şi compania americană General Dynamics pentru realizarea transportoarelor bindate Piranha V.

Citeşte Aurel Cazacu: "Dacă ruşii ne-ar ataca, am avea muniţie doar pentru două-trei zile"

• Companii private de la noi care au parteneriate strategice cu firmele occidentale

Practic, companiile de stat nu ar face decât să urmeze calea deschisă de companiile private din industria de apărare din ţara noastră, companii care au stabilit parteneriate strategice cu cu firmele occidentale, colaborări care au permis transferul de tehnologie şi know-how, esenţial pentru dezvoltarea de noi produse şi servicii cu valoare adăugată mare.

Citeşte Constantin Bucuroiu: "E nevoie de o finanţare de 250 milioane euro în industria de apărare"

În acest sens, avem următoarele exemple:

- Înfiinţarea companiei private Elbit Systems România, firmă ce a jucat un rol important în modernizarea echipamentelor electronice de bord şi a sistemelor de apărare aeriană. Această companie a contribuit la integrarea tehnologiilor avansate în echipamentele produse în România, sporind capabilităţile de apărare ale ţării.

- Aerostar Bacău, companie privată, listată la Bursa de Valori Bucureşti, care în colaborare cu concernul american Lockheed Martin este implicată în întreţinerea şi modernizarea avioanelor F-16 ale Forţelor Aeriene Române, activitate care a transformat compania românească într-un hub regional pentru mentenanţa aeronavelor militare, atrăgând astfel atenţia internaţională. Mai nou, în cadrul companiei Aerostar sunt produse o parte din echipamentele care intră în componenţa avionului de luptă F-35, avion ce va intra din 2030 şi în dotarea Forţelor Aeriene Române.

- Pro-Optica, companie privată specializată în producţia de echipamente optice şi sisteme de supraveghere, a dezvoltat parteneriate strategice pentru furnizarea de echipamente esenţiale atât armatei române, cât şi forţelor internaţionale, contribuind la creşterea capacităţilor de monitorizare şi recunoaştere.

Citeşte Nicu Fălcoi: "Singura soluţie este privatizarea companiilor de stat din industria de apărare"

- Rheinmetall, care pe lângă investiţia făcută odată cu preluarea Uzinei Automecanica Mediaş - unde se construiesc vehiculele militare, a deschis o fabrică la Satu Mare dedicată întreţinerii şi reparaţiilor tancurilor Leopard folosite pe frontul din Ucraina şi va realiza împreună cu statul român o fabrică de pulberi şi explozivi în oraşul Victoria, judeţul Braşov. Acest proiect este parte a unui program european de sprijin pentru producţia de muniţii, finanţat cu 47 milioane euro prin programul ASAP al Uniunii Europene, finanţarea totală ridicându-se la 400 milioane euro, majoritatea sumei fiind investiţii din partea statului român şi a companiei Rheinmetall. Fabrica va produce pulberi şi explozibili necesari industriei de apărare, asigurând controlul întregului lanţ de producţie.

Citeşte Şantierul Naval Damen - ignorat de statul român pentru dezvoltarea industriei de apărare

- Pe baza parteneriatului existent la Uzina Mecanică Bucureşti, gigantul american General Dynamics a înfiinţat o filială în România care ar urma să contribuie la dezvoltarea industriei de apărare din ţara noastră, prin extinderea colaborării actuale, dar şi prin realizarea în viitor a unui centru de cercetare-inovare în domeniul echipamentelor şi tehnicii militare.

Nevoia de echipamente militare şi de muniţie este imensă în actualul context regional şi geostrategic şi industria de apărare din ţara noastră nu îşi poate permite să nu intre într-un amplu proces de retehnologizare şi modernizare, mai ales că la nivel european sunt alocate fonduri pentru realizarea de proiecte comune, transfrontaliere, în acest domeniu. De aceea, este nevoie să fie urgentată recrutarea noilor echipe de conducere, pe baza guvernanţei corporative, pentru cele 15 companii cu capital de stat din industria de apărare, după care noile conduceri ar trebui să întocmească un plan de redresare financiar-economic, care ulterior să permită firmelor respective, în condiţiile modificării legii, să fie listate pe piaţa de capital pentru atragerea unor investiţii private.

În caz contrar, un eventual conflict global ar găsi armata română, nu în izmene ca la Mărăşti în primul război mondial, ci fără armele şi muniţia necesară pentru apărarea teritoriului naţional.