Industria de asset management din România a intrat în faza de maturizare accelerată

Industria de asset management din România a intrat într-o fază de maturizare accelerată odată cu depăşirea pragului de un milion de investitori, iar perspectivele arată că există în continuare un potenţial important de creştere. Disciplina, recurenţa şi perseverenţa în investiţii precum şi diversificarea sunt concepte cheie care, în câţiva ani, ar putea contribui la dublarea sau chiar triplarea numărului de investitori dar şi la creşterea activelor fondurilor de investiţii. Creşterea veniturilor, digitalizarea, aducerea mai aproape de investitori a instrumentelor de investiţii, precum şi investiţiile constante în educaţie financiară sunt printre principalii factori care au contribuit la depăşirea bornei de 1 milion de investitori. O eventuală instabilitate politică, similară celei din 2024 ar putea fi considerată un factor de risc pentru accelerarea dezvoltării, consideră reprezentanţii industriei de asset management, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Acestea sunt principalele concluzii ale participanţilor la cea de-a VII-a ediţie a Summitului Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF), unde au discutat despre cum poate fi crescută piaţa mai departe, despre oportunităţi, strategii, dar şi riscuri pentru viitor.

”La finalul lunii septembrie, cred că vom fi depăşit milionul de investitori şi în fonduri deschise de investiţii. Avem, de asemenea, active istorice, iar acest lucru vi se datorează. Nu pot decât să vă felicit pentru că ştim cu toţii că asta se obţine doar prin muncă. Pornind de la datele prezente şi uitându-ne spre viitor, cred că e important să vorbim despre strategiile de viitor, despre cum aleg fondurile de investiţii să plaseze banii celor peste un milion de investitori care au avut încredere în industrie”, a spus, în deschiderea evenimentului, Horia Gustă, preşedintele AAF.

ASF: ”Sectorul fondurilor contribuie tot mai consistent la dezvoltarea pieţei de capital”

Prezent la Summit, Gabriel Avrămescu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a vorbit despre importanţa contribuţiei fondurilor de investiţii la dezvoltarea pieţei de capital, dar şi despre sprijinul pe care administratorii de fonduri îl pot găsi în instituţia de reglementare, potrivit comunicatului.

”Sectorul fondurilor de investiţii din România a reuşit în ultima perioadă să-şi demonstreze maturitatea, să câştige încrederea investitorilor şi să contribuie tot mai consistent la dezvoltarea pieţei de capital. Rezultatele recente confirmă acest parcurs şi vorbim aici despre creşterea activelor administrate, diversificarea produselor de investiţii şi extinderea bazei de investitori, care au arătat că fondurile de investiţii sunt tot mai bine poziţionate pentru a răspunde nevoilor economiei şi societăţii. În plus, interesul investitorilor pentru soluţiile de economisire şi investiţii profesionist administrate este în creştere, ceea ce deschide noi oportunităţi pentru industrie. În acest context, rolul Autorităţii de Supraveghere Financiară este de a fi nu doar un supraveghetor al pieţei, ci şi un partener activ al industriei. Cred cu tărie că dezvoltarea fondurilor de investiţii depinde de un cadru de reglementare care să fie solid, dar în acelaşi timp flexibil şi adaptat realităţilor economice”, a declarat Avrămescu.

În acest context, reprezentantul ASF a vorbit despre o serie de propuneri legislative care să simplifice şi să reglementeze modul de funcţionare a fondurilor şi să încurajeze investiţiile. Între acestea se numără transpunerea Directivei privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, care permite extinderea obiectului de activitate şi deschide accesul către noi oportunităţi de business. Un alt exemplu este proiectul de regulament, pus recent în consultare publică, care vizează îmbunătăţirea şi clarificarea procedurilor privind fondurile de investiţii alternative, un pas necesar pentru a oferi mai multă predictibilitate şi transparenţă pe piaţă. De asemenea, Gabriel Avrămescu a amintit şi de proiectul de digitalizare al ASF, proiect în valoare de 20 de milioane de euro, care îşi propune crearea unui sistem informatic integrat al autorităţii, care să înglobeze partea de autorizare şi partea de supraveghere şi să permită autorităţii să funcţioneze mult mai rapid şi mai eficient, utilizând inteligenţa artificială.

„Chiverniseala”, între tehnică de administrare a banilor şi filozofie de viaţă

Invitatul special din acest an al Summitului AAF a fost Theodor Paleologu, profesor, Casa Paleologu, care a vorbit despre chiverniseală, cuvânt ce provine din greacă şi înseamnă ”a guverna” dar cu o semnificaţie complexă şi multiple sensuri. Astfel, chiverniseala nu este doar o tehnică de administrare a resurselor, ci o filosofie de viaţă, o pedagogie a libertăţii şi a echilibrului interior, care se extinde de la gospodăria personală până la guvernarea unei societăţi. Theodor Paleologu a adus în discuţie şi concepte precum prudenţă, planificare, încredere, valori principale nu doar pentru industria fondurilor de investiţii ci şi pentru toţi românii.

”Prudenţa este o virtute esenţială. Este înţelepciunea proactivă. Iar pentru dumneavoastră este, de fapt, virtutea fără de care nu vă puteţi practica meseria. Planificarea, o altă problemă, pentru că noi, românii, nu prea suntem buni la planificare. În general, avem o relaţie cu timpul diferită de cea din alte culturi. Noi nu prevedem, facem mai degrabă de pe o zi cu alta. Încrederea este si ea o noţiune problematică, pentru că noi, românii, tindem să fim destul de neîncrezători unii în alţii. Planificare şi încredere. Sunt două valori la care nu stăm bine în România”, a afirmat Theodor Paleologu, profesor, Casa Paleologu.

De la 1 la 2 milioane de investitori, cu disciplină, recurenţă şi diversificare

Participanţii la Summit au susţinut de comun acord că piaţa românească de profil traversează un moment de maturizare şi de consolidare care merită celebrat, pentru că, practic, în câţiva ani, s-a dublat numărul de investitori.

”Există un potenţial mare de creştere aşadar, ce avem de făcut este, în primul rând, să fim consecvenţi. Poate că nu suntem buni la planificare, după cum spunea domnul Paleologu, dar suntem maeştri în a crea o strategie pe săptămână. De fapt, nu e o strategie, e un to do list pe care noi îl chemăm strategie. O strategie are şi execuţie şi implică şi consecvenţe. Şi cred că trebuie să mergem pe drumul ăsta. Apele s-au cam adunat. Potenţialii investitori încep să aprecieze că există instrumente şi acesta cred că e un lucru foarte, foarte important. Deci, cred că trebuie să fim consecvenţi”, a apreciat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

Acesta a mai vorbit şi despre importanţa comunicării continue cu investitorii despre produsele de investiţii şi despre diversificare, pentru a evita ca aceştia să fie păcăliţi prin metode de inginerie socială.

Factorii cheie care au contribuit la creşterea pieţei din ultima perioadă au fost, în primul rând, creşterea veniturilor populaţiei, care a contribuit la disponibilitatea de a investi, dar şi investiţiile masive, persistente şi planificate în educaţia financiară, care au ajutat românii să înţeleagă cum funcţionează fondurile şi care sunt beneficiile investiţiilor, în comparaţie cu depozitele bancare. Înţelegerea beneficiilor aduse de investirea recurentă care ajută la disciplină, diversificarea, digitalizarea accelerată a procesului investiţional, precum şi sprijinul şi implicarea autorităţilor în dezvoltarea pieţei de capital sunt alţi factori care au contribuit la creşterea pieţei de asset management şi a numărului de investitori.

Care sunt canalele de creştere în continuare? Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, consideră că este important succesul înregistrat până acum de industrie, dar problema este că acest succes a venit mai ales prin canalele bancare tradiţionale. ”Piaţa are nevoie de diversificare. Dacă ne uităm, probabil că mare parte a creşterii vine prin vânzare de fonduri, din investiţii sau din pensii, prin reţea bancară. Trebuie să fie şi alte alternative. Cred că trebuie să-i aducem la masă pe toţi cei implicaţi - investitori, clienţi -, nu doar să discutăm între noi ceea ce ştim deja, ceea ce facem deja. Şi ei au păreri şi trebuie ascultate. Sper, când vorbim de comunicare, să îmbunătăţim şi comunicarea noastră, să ne deschidem către toţi stakeholderii”, a spus Tetik.

Mihail Ion, vicepreşedinte Retail Raiffeisen Bank România, susţine că mai este de lucru până când vom avea obişnuinţa menţinerii unei strategii pe termen mai lung. ”Suntem în continuare foarte reactivi la mişcările din piaţă, dar şi că sunt paşi pe care îi fac actorii pieţei împreună cu clienţii, cu investitorii, în a-şi stabili nişte obiective pe termen lung şi a ţinti îndeplinirea acestor obiective şi cu ajutorul investiţiilor în fonduri. Cred că a fost o serie de acumulări foarte favorabile în ultimii ani care ne-au condus aici şi această evoluţie este de aşteptat să continue. Oriunde ne uităm în jur, putem să vedem o reprezentare mai mare a investiţiilor, în general în activele financiare ale populaţiei. Şi, bineînţeles, trebuie să continuăm acumulările pozitive din ultimii ani. Cred că ajută foarte mult şi dacă o să avem un sector bursier care să continue să se dezvolte, cu mai mulţi emitenţi. În egală măsură, cred că sistemul de pensii private e şi el un catalizator de creştere pentru piaţa de fonduri de investiţii şi un factor de conştientizare mai mare pentru persoane fizice, apropo de nevoia de acumulare pentru pensie şi utilizarea altor instrumente financiare decât depozitele pentru asta”, a explicat Mihail Ion.

Perspectivele de viitor sunt optimiste din punctul de vedere al experţilor din industrie, care consideră că saltul la două sau chiar 3 milioane de investitori se va face mai rapid decât intervalul în care s-a ajuns la primul milion, prin promovarea constantă a conceptului de investiţii în fonduri, a diversificării şi a investirii recurente. Aceştia au vorbit despre importanţa investiţiilor mici şi au propus potenţialilor investitori un exerciţiu de imaginaţie: să se gândească ce sumă ar obţine peste 5-7 ani, dacă ar investi lunar 10 - 15 lei cheltuiţi zilnic pe ”mărunţişuri”. Cei care ar alege să dea curs acestui exerciţiu, ar descoperi surprinşi că echivalentul ”mărunţişului” investit cu consecvenţă a devenit o sumă considerabilă.

”Sunt optimist pentru viitor. Dacă am scăpat de gravitaţia primului milion de clienţi şi vom continua să facem cu perseverenţă ceea ce am făcut până acum, cred că vom fi mândri peste nişte ani, dacă vom fi contribuit la un popor mai chivernisit, să spunem, şi prin asta şi mai rezilient. Pentru că faci mai bine faţă unor momente dificile în viaţă când ai resurse pe care ţi le-ai constituit tu, cu efortul tău şi cu ajutorul unor profesionişti”, este de părere Claudiu Cercel, Deputy CEO BRD Group Societe Generale.

Tendinţă de diversificare a portofoliilor, cu preferinţă pentru active mai riscante

În ceea ce priveşte structura investiţiilor şi preferinţele investitorilor, reprezentanţii pieţei au afirmat că există o tendinţă clară de diversificare a portofoliilor, cu o preferinţă crescândă pentru active mai riscante, precum acţiunile, şi pentru fondurile diversificate. Aceasta reflectă o maturizare a pieţei, investitorii extinzându-şi opţiunile, impulsionaţi de performanţele pozitive ale Bursei de Valori Bucureşti.

”Ce vedem nu doar anul acesta, ci ca o tendinţă clară în ultimii ani, este o diversificare normală, cu o creştere a interesului pentru active mai riscante, precum acţiunile, dar şi pentru produsele diversificate. Avem succes la atragerea banilor în fondurile diversificate - lucru care nu se întâmplă peste tot la nivel global. Şi asta se explică şi prin performanţele bursei noastre, dar şi printr-o maturizare treptată a pieţei. Mulţi investitori au pornit cu produse conservatoare, pe venit fix, iar apoi şi-au încercat treptat mâna pe alte instrumente. Dacă performanţele sunt bune, continuă să adauge bani, iar astfel structura portofoliilor devine din ce în ce mai diversificată”, a explicat Horia Braun Erdei, preşedinte Directorat/director general Erste Asset Management.

Se observă, însă, şi o preferinţă pentru fondurile de obligaţiuni cu scadenţă scurtă (fonduri monetare), alături de un interes crescut pentru fondurile cu expunere ridicată pe acţiuni. ”Lucrurile pot părea uşor paradoxale: pe de o parte, investitorii au preferat fondurile de obligaţiuni cu maturitate scurtă, fonduri "monetare' - probabil reminiscenţă a rănilor deschise în anul 2022, dar şi pentru a profita de nivelul înalt de randament pe care îl pot obţine chiar şi pe termen scurt. Pe de altă parte, în ultimii ani am văzut un interes crescut către fondurile de acţiuni, sau cu expunere mai mare pe acţiuni. Este un semnal bun pentru piaţă în ansamblu, chiar dacă trebuie să menţinem nivelul entuziasmului la un nivel moderat, e uşor să fii investitor în acţiuni când ai trei ani consecutivi cu randamente de două cifre, dar un test important va fi şi atunci când piaţa va avea o evolutie mai puţin spectaculoasă. Totuşi, putem spune că ultimii ani, a apărut în piaţa locală de acţiuni un nou jucător instituţional, cu active de peste un miliard de euro investite în acţiuni locale, şi asta dă si mai multă încredere pentru viitor”, este de părere Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management.

Totodată, Daniel Gavrilă, director Lion Capital, spune că în ultimii ani, fondul a avut o abordare prudentă şi nu a avut modificări semnificative în structura de bază a activelor administrate. ”Avem o expunere de aproximativ o treime din active pe cele două mari bănci listate, Banca Transilvania şi BRD, avem în portofoliu pharma, avem o componentă de real estate semnificativă, care ne aduce un hedge foarte bun, mai ales în această perioadă inflaţionistă. Şi, până la urmă, această abordare a generat un pay-off, am reuşit să depăşim două borne: active de peste 5 miliarde lei şi VUAN 10 lei”, a explicat Gavrilă.

Între provocările existente în piaţă, cea mai mare este lichiditatea, o problemă structurală care afectează îndeosebi fondurile deschise. Lipsa de instrumente şi de adâncime a pieţei împiedică potrivirea cererii de lichiditate a investitorilor. ”Am observat o preferinţă pentru euro, mai ales în perioadele cu risc politic ridicat. Dincolo de asta, problema structurală este lichiditatea - pentru noi e chiar mai importantă decât pentru fondurile de pensii. Fondurile de pensii pot sta pe termen lung, dar noi avem momente când trebuie să vindem. Lipsa unor instrumente specifice limitează strategiile pe care le putem aplica. De aceea, existenţa instrumentelor derivate şi a short selling-ului ar putea aduce o îmbunătăţire chiar şi a lichidităţii”, a spus Alexandru Combei, Investment Manager BRD Asset Management.

În ceea ce priveşte riscurile viitoare pentru piaţă, Vlad Micu, CEO INNO Investments SAI SA, este de părere că ”sunt atâtea riscuri câtă imaginaţie avem, dar cumva, de fiecare dată, reuşim să trecem peste ele. Mi-ar plăcea să fim mai atenţi la oportunităţi, pentru că le lăsăm în plan secundar şi ne concentrăm mai mult pe riscuri. Riscuri sunt mereu, le gestionăm, le administrăm şi mergem mai departe.”