Bătălia pentru şefia DNA: acuzaţii, cifre îngrijorătoare şi promisiuni de reformă

Direcţia Naţională Anticorupţie se confruntă cu o serie de probleme care au cauzat scăderea activităţii din ultimii ani, când s-a observat o diminuare a cauzelor de corupţie privind politicienii şi funcţionarii publici de rang înalt, este ideea principală care a reieşit în urma interviurilor acordate ieri, la Ministerul Justiţiei, în faţa comisiei de evaluare, de către cei trei candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al instituţiei respective.

Atât Ioan-Viorel Cerbu - procuror în cadrul DNA, delegat în funcţia de procuror-şef adjunct, Vlad Grigorescu - procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cât şi Tatiana Toader, procuror-şef adjunct al DNA, au scos în evidenţă cauzele care au blocat în ultimii ani activitatea cu care această structură specializată de Parchet ne obişnuise pe vremea când era condusă de actualul procuror-şef al Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi.

„Suntem un fel de Spitalul Fundeni; când nu mai e nimic de făcut trebuie să intervenim noi. Dar prevenţia e mult mai eficientă ca să nu se ajungă la conduite infracţionale. (...) În vremurile noastre, procurorii sunt mai puţin motivaţi de muncă şi mai mult interesaţi de drepturi. (...) Mi-aş dori să obţinem o tehnologie bazată pe AI care să transforme vocea în text, pentru că transcrierea convorbirilor ne ia mult timp. Avem nevoie de definirea unor tipologii infracţionale. Putem folosi AI şi pentru nivelul basic la unele acte, dar cu linii roşii, să nu fie utilizată la actele procesuale”, a afirmat procurorul Ioan-Viorel Cerbu.

Tot el a menţionat că există servicii teritoriale DNA care nu sunt atractive pentru noii procurori şi a susţinut că trebuie crescută exigenţa controlului administrativ privind îndeplinirea condiţiilor de formă şi de fond ale actelor de sesizare, cu un accent mai mare pe capacitatea procurorilor-şefi de a acorda consultanţă colegilor în dosarele aflate în instrumentare.

Procurorul Viorel Cerbu a mai spus că a scăzut cu 23% numărul dosarelor DNA la nivel central şi s-a diminuat cu 12% şi numărul trimiterilor în judecată, arătând că aceste scăderi nu trebuie puse pe o anumită inactivitate din partea procurorilor.

Viorel Cerbu a precizat: „În activitatea de urmărire penală proprie se poate întâmpla ca, o perioadă de 6-10 luni, să munceşti îndeosebi într-o cauză şi să vezi roadele în viitor. Atenţia a fost canalizată pe cauze importante, prioritare, cu impact social major, care au solicitat un volum mare de muncă. Iar în multe dintre ele, finalitatea o vom vedea pe viitor. Da, datele statistice pot releva şi o muncă mai ineficientă sau un volum mai mic prestat de anumiţi procurori. Tocmai de aceea am vorbit de un mecanism de contorizare a eficienţei muncii”.

• Digitalizarea DNA, o problemă nerezolvată

Al doilea candidat intervievat de comisia de evaluare, procurorul Vlad Grigorescu, a afirmat că, în urma deciziilor CCR privind definirea abuzului în serviciu, procurorii DNA au cam renunţat să mai instrumenteze cauze penale sub aspectul săvârşirii acestei infracţiuni de către funcţionarii publici, deşi, în opinia sa, această infracţiune duce la cele mai mari prejudicii pentru bugetele instituţiilor publice, aşa cum reiese din istoria cazuistică a DNA.

Mai mult, potrivit domnului procuror Grigorescu, mulţi procurori se mulţumesc cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei şi nu mai instrumentează dosarul penal până la capăt.

Vlad Grigorescu a precizat: „Numărul cauzelor care se încheie cu acord de recunoaştere a vinovăţiei este mai mare decât numărul dosarelor care se încheie cu rechizitoriu. (...) Folosirea masivă a acordului de recunoaştere a vinovăţiei denotă o orientare către cauze de complexitate mai redusă şi aceasta poate pune probleme inclusiv în ceea ce priveşte misiunea instituţională, pentru că DNA-ul a fost conceput ca unitate de parchet specializată pe cauze complexe, pe infracţionalitatea la nivel înalt şi nu pe corupţia la nivel mediu”.

Candidat la şefia DNA, Vlad Grigorescu mai vrea să achiziţioneze instrumente bazate pe AI care să facă analize asupra situaţiilor bancare, privind fluxurile, în cazul infracţiunilor de spălare de bani, deoarece, în opinia domniei sale, se pierde prea mult timp cu analiza pe hârtie, cu pixul sau creionul, de către procurorii DNA. Întrebat de costurile privind achiziţionarea programelor AI pe care le doreşte la DNA, candidatul pentru şefia instituţiei spune că nu ştie cât mai trebuie să investească în componenta hardware de la DNA şi nici în componenta software. Cu toate acestea, recunoaşte că este vorba despre sume foarte mari şi că finanţările pot veni din fonduri proprii sau din alte fonduri.

El a mai spus că dosarul electronic penal este în format scanat, tip poză, şi că este imposibil să cauţi în acest moment date într-un astfel de format. De aceea, susţine că e nevoie de o platformă care să transforme toate aceste dosare electronice din format scanat în format Word, pentru a permite căutarea ulterioară a unor date sau fapte.

Vlad Grigorescu mai vrea ca procesul de digitalizare la DNA să ducă la o diminuare drastică a diseminării către oricine, chiar şi către mass-media, a informaţiilor din dosarele aflate în lucru. Indirect, el a lăsat să se înţeleagă că, prin digitalizare, se va observa foarte uşor ce procuror a accesat un anumit dosar înainte de apariţia unor informaţii apărute în presă din dosarul respectiv.

La întrebarea ce îl diferenţiază faţă de ceilalţi doi candidaţi la şefia DNA, procurorul Vlad Grigorescu a răspuns că viziunea pe care o are, spre deosebire de contracandidaţi. El a argumentat că vine cu o viziune nouă, în timp ce ceilalţi doi nu vor face decât să continue actuala viziune, actualul sistem în care îşi desfăşoară DNA activitatea.

• Din 5.500 dosare instrumentate de DNA, în doar 8 cauze au fost indicii de corupţie a unor magistraţi

Lipsa de atractivitate pentru procurori a unor servicii teritoriale ale DNA a fost subliniată şi de Tatiana Toader, procuror-şef adjunct al acestei structuri de Parchet, dar care vizează acum şefia plină a instituţiei respective.

Tatiana Toader a precizat: „Ne-am confruntat cu situaţii punctuale care au justificat anumite măsuri manageriale. La Ploieşti există o reticenţă a procurorilor de a veni, deşi plaja de recrutare este destul de mare, dar erau probleme recurente, dosare foarte multe, ceea ce a împiedicat ca noi procurori să intre în Serviciul Teritorial. Am gestionat situaţia prin preluarea dosarelor la structura centrală şi prin redirecţionarea unora la Serviciul Teritorial Piteşti. Ne mai confruntăm cu probleme la Mureş, unde nu există un grad mare de atractivitate”.

În privinţa scurgerii de informaţii din dosarele penale instrumentate în presă, doamna procuror Toader a spus: „Aceste scurgeri au adus deservicii DNA şi relaţiilor noastre cu avocaţii. De aceea, propun un mecanism preventiv de detecţie, prin intermediul biroului de presă, care să facă investigaţii cu persoanele desemnate la nivel intern managerial, pentru a exclude ca aceste informaţii să se scurgă din interiorul DNA”.

Referitor la evaziunea fiscală şi spălarea de bani, actualul procuror-şef adjunct al DNA a spus că structura de Parchet a preluat competenţa privind aceste infracţiuni, că au fost demarate mai multe dosare care s-au finalizat cu formularea unor acuzaţii şi luarea de măsuri asigurătorii, dar a precizat că este nevoie de accentuarea primirii informaţiilor din această zonă şi de suplimentarea sesizărilor formulate pe aceste infracţiuni de instituţiile de control fiscal şi alte instituţii abilitate.

Cât priveşte înmulţirea cauzelor penale care se soluţionează pe baza acordului de recunoaştere a vinovăţiei, Tatiana Toader a spus că acesta este un instrument foarte util, ce reflectă orientarea în vederea celerităţii a procurorilor şi pentru recuperarea produsului infracţional.

Domnia sa a avut un moment în care, practic, a oferit, fără să vrea, explicaţia pentru care, în ultimii ani, nu am prea avut dosare de mari corupţi la DNA. Tatiana Toader a spus: „Procurorii instrumentează toate cauzele care le sunt aduse în competenţă, urmărind criteriile legale de prioritizare a acestora. Din punctul meu de vedere, calitatea persoanei nu este un criteriu legal”. Afirmaţia domniei sale vine în contradicţie cu viziunea colegului de la DIICOT, procurorul Vlad Grigorescu, care doreşte să devină procuror-şef al DNA şi care ar vrea să prioritizeze dosarele privind marea corupţie.

Rămânând în această sferă, doamna Toader a mai afirmat că doreşte ca investigarea magistraţilor asupra cărora planează suspiciuni de corupţie să se facă de DNA, argumentând că este nevoie de tratament egal în faţa legii pentru toţi cetăţenii. Cu toate acestea, Tatiana Toader a precizat: „Magistratura nu este un sistem corupt; nu o spun ca un slogan, ci pe baza datelor statistice. Astfel, în anul 2025, din 5.500 de dosare instrumentate de DNA, în doar 8 cauze au fost indicii privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către magistraţi, fapt pentru care le-am declinat structurii de parchet competente”.

După cum se poate observa, diferenţele de viziune dintre candidaţi, de la accentul pe eficienţă şi control administrativ, până la digitalizare şi redefinirea criteriilor de selecţie a cauzelor, indică direcţii distincte pentru viitorul DNA. Rămâne ca Ministrul Justiţiei să decidă dacă următorul procuror-şef va miza pe continuitate sau pe o schimbare de paradigmă într-un moment în care aşteptările publice privind combaterea corupţiei rămân ridicate.