Inflaţia care nu se vede, dar se simte

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional / 14 februarie 2017

"Reducerea volumului produselor este exact ceea ce s-a întâmplat în anii "70, înainte de lansarea inflaţiei pe o traiectorie accentuată de creştere".

Pippa Malmgren în cartea "Signals:The Breakdown of the Social Contract and the Rise of Geopolitics"

 Călin Rechea

Creşterea accelerată a preţurilor de consum din ultimele luni arată că băncile centrale vor fi nevoite să renunţe curând la "sperietoarea" deflaţiei şi să caute în "cutia cu instrumente" ceva numit creşterea dobânzilor, de care au uitat în ultima decadă.

Dar până să ajungă acolo, riscând să declanşeze un val al falimentelor suverane determinat de creşterea costurilor de finanţare, instituţiile monetare se vor ascunde cât mai mult în spatele unui fenomen care are propriul hashtag pe Twitter.

Într-o carte apărută în urmă cu doi ani, "Semnale: ruperea contractului social şi avansul geopoliticii", Pippa Malmgren, preşedintele companiei de consultanţă financiară DRPM Group din Londra, membru al Council on Foreign Relations şi fost consilier economic al preşedintelui G.W. Bush, a avertizat că semnalele inflaţioniste au devenit deja foarte puternice, chiar dacă la prima vedere fenomenul era inexistent.

Malmgren a "reinventat" şi un termen pentru a descrie această situaţie, "shrinkflation", adică reducerea cantităţii unui produs, pe fondul menţinerii preţului. Exemplele prin care a ilustrat fenomenul au fost, printre altele, ciocolata vândută în Marea Britanie şi cafeaua comercializată de cel mai mare retailer din lume, Walmart, în Statele Unite.

"Reducerea volumului produselor este exact ceea ce s-a întâmplat în anii "70, înainte de lansarea inflaţiei pe o traiectorie accentuată de creştere", avertizează fostul consilier prezidenţial.

În cazul când au fost menţinute cantităţile anumitor produse, clienţii au remarcat o degradare a calităţii. Într-un fel, tendinţa este de înţeles, în condiţiile în care reducerea calităţii produselor sau serviciilor nu face decât să urmeze degradarea unităţii monetare.

Acum fenomenul "shrinkflation" s-a accentuat, pe fondul presiunii exercitate de preţurile materiilor prime asupra marjelor producătorilor bunurilor de larg consum şi a ajuns chiar şi în Germania.

Holger Zschäpitz, editorul financiar al cotidianului Die Welt, a avut recent o surpriză neplăcută la întoarcerea din vacanţă. "Brutarul nostru a redus în secret greutatea chiflelor cu 10%", scrie Zschäpitz pe contul său de Twitter, unde prezintă şi o fotografie a produsului de panificaţie pe cântar.

Un cititor, probabil de peste Ocean, a precizat că "reducerea tăcută a dimensiunilor pentru cutiile de cereale, chipsuri, covrigi sau a feliilor de pâine se face de câţiva ani", în timp ce un alt german a "raportat" o creştere a preţului pâinii cu 10%.

Între timp, reducerea dimensiunii produselor de ciocolată din Marea Britanie este prezentată într-un nou "ambalaj": lupta contra obezităţii infantile. "Producătorii de ciocolată vor reduce dimensiunea produselor cu 20% pentru a se conforma planurilor guvernamentale de combatere a obezităţii infantile", a scris recent Daily Mail, iar cititorii se întrebau dacă şi preţurile vor înregistra o scădere similară.

Principalul cotidian din Irlanda, Irish Times, scria recent că "supermarketurile se pregătesc pentru marea bătălie a shrinkflaţiei alimentare", în condiţiile în care presiunea creşterii preţurilor din partea furnizorilor este tot mai mare. "Mecanismul shrinkflaţiei a fost utilizat prima dată de companiile americane în anii "70, pentru menţinerea profiturilor într-o eră a stagflaţiei", mai arată cotidianul irlandez.

După ce am citit cartea doamnei Malmgren, am încercat să urmăresc fenomenul "shrinkflation" şi în magazinele noastre. La fel cum suntem "aliniaţi" Vestului în ceea ce priveşte nivelul preţurilor, tot aşa suntem în "trend" şi în ceea ce priveşte inflaţia ascunsă, manifestată atât prin reducerea calităţii produselor alimentare cât şi prin reducerea cantităţii din ambalaje.

Bineînţeles că nu lipsesc nici creşterile semnificative ale preţurilor. În urmă cu o săptămână am avut şi eu parte de surpriza neplăcută a creşterii preţului pâinii, a doua din ultimele şase luni. Avansul cumulat este de 24%, pe fondul menţinerii relativ constante a calităţii.

Ce spune statistica oficială? Ultimele date de la INS arată că preţul pâinii a crescut cu 0,52% în decembrie 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar preţul specialităţilor de panificaţie cu 0,61%, în condiţiile unei scăderi cu 0,54% a indicelui total al preţurilor de consum.

Pe fondul unei dobânzi de politică monetară de 1,75% şi a unei prognoze a inflaţiei de 1,7% în 2017 şi de 3,4% în 2018, se pare că Banca Naţională a României mai poate aştepta, însă acest "lux" se poate dovedi iluzoriu.

De ce? Pentru că "preţurile materiilor prime (n.a. nu doar al petrolului) îşi consolidează trendul ascendent", după cum se arată în ultimul raport asupra inflaţiei, iar "excedentul de cerere agregată a continuat să crească".

Evoluţia preţurilor de consum din ţările europene raportate pentru ianuarie 2017 arată că depăşirile prognozelor băncilor centrale au fost numeroase. Din acest punct de vedere, Cehia stă cel mai "bine". Rata inflaţiei a fost 2,2% în ianuarie 2017, în condiţiile în care dobânda de politică monetară este la zero de mai mulţi ani, iar banca centrală menţine cursul coroanei aproape fix faţă de euro.

În zona euro, creşterile anuale ale preţurilor de consum au depăşit sau se află foarte aproape de 2% în ţările din "nucleul dur" şi Ţările Baltice, dar presiunile sunt semnificative şi în ţările de la periferie.

Şi pentru că o "bucurie" nu vine niciodată singură, presiunile asupra preţurilor produselor alimentare cresc şi în urma efectelor încălzirii globale în Spania, cel mai mare furnizor european de vegetale în perioada iernii, unde frigul neobişnuit şi inundaţiile au distrus culturile pe suprafeţe extinse.

Oare au învăţat băncile centrale lecţia stagflaţiei din urmă cu patru decenii, mai ales că acum stăm şi pe un "butoi" cu lichiditate deosebit de inflamabilă, rezultată în urma programelor extinse de tipărire? Sau lecţia aceea nu mai contează, deoarece se promovează tot mai intens "soluţia" interzicerii numerarului din circulaţie?

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. eu am cumparat ieri o pereche de blugi de la n.yorker cu 70 roni. asta toamna acelasi model era 120 roni.

    reduceri. 

    la netul fix am renuntat ca am atata net pe tel ca nu pot folosi. 

    reducere de cost. 

    la foodcourt ul unde manac eu smecheria cu redusul portiilor a incercat-o o shawormerie mado da m-am mutat la falafel undw portia era redusa dar la un pret mai mic proportional... 

    pprtocale am mancat iarna asta la acelasi pret nemodificat de ani- 3 lei saculetul 

    chefir iau de la covalact cam ca anul trecut. la pret. 

    acuma inflatia nu se calculeaza dupa poze facute la chifle si puse pe fb 

    si nu pe per.de o luna 

    ca un comerciant scade portiile teeaba lui da infl. se calc. dupa preturi cunoscute 

    iar materiile prime nn-o vor lua razna cand vrem noi . 

    portiile unii le reduc ..o fi  

    1. adica sa se ia decizii de politica monetara dupa poze pe.fb.

      datele statistice sunt publice caci marfurile se tranzactioneaza pe.burse iar volumele de produse sunt iarasi publice de la nr. de masini produse anual la nr. de orice altceva unde exist asociatii profesionale. 

      svaderea calitatii? 

      pai la supra productie e normal sa existe unii care incearca sa suprav. asa pt ca nu au inteligenta/ forta sa o faca alyfel.

      da sa spui ca TOATA lumea scade lent lent calitatatea e o gluma 

    Shrinkflation nu e neaparat un fenomen generalizat. Tendinta e veche de aproiape 10 ani si se preteaza mai bine la ciocolata si alte produse ready-to-eat. E relativ tolerat de consumatori, pentru ca se potriveste si cu conceptul de viata sanatoasa, cu tendinta de a reduce consumul de produse de genul asta. Oamenii accepta faptul ca sunt astfel descurajati sa consume ciocolata, insa unii cad in capcana si isi cumpara mai des.

    1. Ceausescu a introdus untul in amestec cu margarina, la pretul untului, iar untul neamestecat l-a scumpit. Vreau sa spun ca ideea este mult mai veche.

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
rpia.ro
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

15 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5603
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2951
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9644
Gram de aur (XAU)Gram de aur389.2309

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
cnipmmr.ro
thediplomat.ro
hipo.ro
prow.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb