INS: Peste 69.000 de unităţi sanitare funcţionau în România, în 2024

România avea, la nivelul anului trecut, peste 69.000 de unităţi sanitare, dintre care 57.000 funcţionau în mediul urban, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică, potrivit Agerpres.

Din totalul unităţilor medicale, al căror număr a crescut cu aproximativ 2.000 faţă de anul 2023, un număr de 12.000 se aflau în mediul rural.

Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2024, de: 558 de spitale (faţă de 554 de spitale, în anul anterior), 183 de unităţi sanitare (inclusiv unităţi asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi (+20 faţă de anul 2023); peste 15.000 de cabinete medicale independente de specialitate (cu 715 unităţi mai multe decât cu un an în urmă); peste 17.000 de cabinete stomatologice independente (+504), peste 10.000 de cabinete de medicină de familie (+33).

Datele INS relevă faptul că, dintre cele 741 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în cursul anului anterior, 362 sunt unităţi medicale mari, cu peste o sută de paturi, iar 182 sunt unităţi medicale mici, cu mai puţin de 20 de paturi.

În ceea ce priveşte reţeaua farmaceutică, aceasta a furnizat servicii printr-un număr de aproximativ 10.000 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 14 unităţi, de la un an la altul, deservind, în medie, 1.908 locuitori.

Conform statisticii oficiale, la capitolul medicină primară, cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban (6.200, comparativ cu 4.100 în mediul rural), iar unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulţi locuitori faţă de situaţia unui cabinet din mediul urban.

La asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente - parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii - este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban. Astfel, în timp ce, în anul 2024, în mediul urban au funcţionat 14.300 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 16,5 ori mai mic (871 de cabinete). În context, raportat la populaţia după mediul de rezidenţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui asemenea cabinet medical a fost de 15,2 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban.

Totodată, cele 741 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus, anul trecut, de 136.700 de paturi pentru internare continuă (126.300 de paturi în mediul urban şi 10.400 de paturi în mediul rural) şi de 11.400 de paturi de spital pentru internare de zi (490 de paturi în mediul rural).

În acelaşi timp, numărul pacienţilor care au beneficiat de serviciile spitalelor şi unităţilor asimilate a fost de 3,9 milioane, internaţi în regim de spitalizare continuă şi de 6 milioane de pacienţi internaţi în regim de spitalizare de zi, cu peste 900.000 de pacienţi mai mulţi comparativ cu anul 2023 când au fost trataţi 9 milioane pacienţi, atât în spitalizare continuă, cât şi de zi.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 91,3% din totalul paturilor pentru internare continuă şi pentru internare de zi au fost puse la dispoziţia populaţiei în spitalele mari, cu peste o sută de paturi fiecare.

Anul trecut, durata medie de spitalizare a fost de 6,8 zile/pacient internat în spital.

'Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă, în medie, 196,2 zile/pacient în unităţi medico-sociale. Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 137,9 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie, 23,3 zile/pacient în cele două sanatorii specializate', se arată în comunicatul INS.

Referitor la personalul medico-sanitar, datele citate arată că, la nivel naţional, şi-au desfăşurat activitatea 74.400 de medici (inclusiv medici de familie), în creştere cu 1.700 faţă de anul precedent, 21.300 de medici stomatologi (+100), 21.200 de farmacişti (-500), 21.300 de asistenţi medicali cu studii superioare (+1.100), 158.500 personal cu pregătire sanitară medie (+2.200) şi de 77.500 personal sanitar auxiliar (+1.200).

În structura personalului sanitar, ponderea femeilor în rândul medicilor este de 70,3%, de 66,8% în rândul medicilor stomatologi şi de 90,2% în rândul farmaciştilor.

La nivelul anului 2024, comparativ cu anul 2023, numărul medicilor specialişti (exclusiv medici de familie) a crescut cu 1.533, în timp ce medicina de familie rămâne specialitatea cu cel mai mare număr de medici (12.600), urmată de medicina internă (3.355), ATI (3.275), pediatrie (3.071) şi medicina generală (2.967).

La polul opus, cele mai puţin reprezentate specialităţi medicale au fost: medicina nucleară (118), medicina sportivă (128) şi reabilitarea medicală (141).

Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ 17% au fost medici de familie, peste două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban.

De asemenea, la fel ca în 2023, anul trecut, în mediul rural au revenit, în medie, 2.307 de locuitori la un medic de familie, comparativ cu 1.148 locuitori la un medic de familie în mediul urban, 3.941 locuitori la un medic stomatolog (faţă de 522 locuitori la un medic stomatolog, în mediul urban), 2.548 locuitori la un farmacist (562 locuitori la un farmacist în mediul urban).