INTERDICŢIE STABILITĂ DE CJUE, IGNORATĂ DE LUXEMBURGRegistrul beneficiarilor reali, accesibil profesioniştilor financiari şi jurnaliştilor

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii / 7 decembrie 2022

Albirea baniilor. Ilustraţie de MAKE

Albirea baniilor. Ilustraţie de MAKE

CJUE a decis în 22 noiembrie că unele dispoziţii din directiva europeană privind combaterea spălării banilor şi finanţarea terorismului încalcă Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană Dispoziţiile respective din directivă permiteau liberul acces la informaţiile privind acţionarii reali ai companiilor După decizia CJUE, Luxemburg a decis să permită accesul la informaţiile respective doar anumitor categorii profesionale Măsura este luată până când Comisia Europeană va modifica directiva în urma deciziei CJUE

Directiva europeană privind combaterea fraudelor financiare şi a spălării banilor pare lipsită de consistenţă în privinţa transparenţei datelor în urma deciziei din 22 noiembrie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (într-o cauză privind autorităţile din Luxemburg), care a stabilit, pe considerente ce ţin de directiva privind protecţia datelor personale şi pe dispoziţiile Cartei Drepturilor Fundamentale în UE, că accesarea de către public a datelor din registrul beneficiarilor reali ai activităţii unei companii nu este legală. Astfel, în 22 noiembrie, CJUE a invalidat dispoziţia prevăzută în directiva europeană care prevedea că informaţiile privind beneficiarii reali ai societăţilor comerciale înfiinţate pe teritoriul statelor membre să fie accesibile în toate cazurile oricărui cetăţean.

"Accesul publicului larg la informaţiile privind beneficiarii reali constituie o ingerinţă gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal, ingerinţă care nu este nici limitată la ceea ce este strict necesar şi nici proporţională cu obiectivul urmărit", şi-a motivat CJUE decizia din 22 noiembrie.

Potrivit informaţiilor publicate de presa din Luxemburg, în cadrul şedinţei de la CJUE reprezentantul Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor a pledat pentru restricţionarea accesului la acest registru chiar şi persoanelor care dovedesc un interes legitim, motivându-şi poziţia prin necesitarea respectării normelor GDPR. Poziţia Autorităţii a fost contracarată de avocatul general care a reprezentat statul Luxemburg în faţa CJUE şi care consideră că accesul poate fi acordat cu condiţia ca autorităţile responsabile cu registrul respectiv să cunoască identitatea persoanelor care le accesează.

Imediat după decizia CJUE, care a infirmat parţial directiva europeană privind combaterea spălării banilor, Ministerul Justiţiei din Luxemburg a analizat consecinţele acesteia la nivelul dreptului european în materie şi efectele asupra dreptului naţional şi a ales să facă notă discordantă în acest concert european al GDPR-ului exacerbat, anunţând ieri, 6 decembrie 2022, că profesioniştii din piaţa financiară şi jurnaliştii trebuie să aibă acces la Registrul Beneficiarilor Reali, acces ce le va fi acordat în următoarele zile.

"Accesul la RBE a fost restabilit între timp pentru un anumit număr de profesionişti care aveau deja identificate acces la RCS şi RBE. Accesul va fi restabilit în zilele următoare şi reprezentanţilor presei care au un interes legitim să poată consulta registrul beneficiarilor reali în contextul cercetării lor jurnalistice. Accesul jurnaliştilor naţionali va fi gestionat de Consiliul de Presă din Luxemburg în cadrul unui acord cu LBR. Accesul va fi restabilit în principiu în aceeaşi perioadă pentru profesionişti, aşa cum este definit în legea din 2004 privind lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului. În sfârşit, accesul va fi restabilit într-o etapă ulterioară şi pentru alţi actori care au un interes legitim şi care au o legătură cu lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului.

În tot acest timp, autorităţile naţionale competente au continuat şi continuă să beneficieze de acces dedicat prin intermediul unui portal intranet, care le permite să îndeplinească sarcinile care le revin în lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului. De asemenea, la nivel european au loc discuţii pentru a armoniza textul directivei privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopuri de spălare a banilor sau finanţare a terorismului cu jurisprudenţa CJUE", se arată în comunicatul de presă emis ieri de Ministerul Justiţiei din Luxemburg.

Interesant este că Luxemburg a luat această decizie, în timp ce la Bruxelles, experţii Comisiei Europene încă mai analizează efectele deciziei CJUE din 22 noiembrie 2022 asupra directivei privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Registrul Beneficiarilor Reali este rezultatul transpunerii de către Luxemburg a directivei europene privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Entităţile înscrise în registrul comerţului sunt obligate să identifice şi să arate care sunt beneficiarii finali ai acestora. Iniţial, registrul respectiv a putut fi accesat liber, anonim, de către oricine, dar, în urma scandalului OpenLux, mai multe companii, dintre care unele au sediul la Londra au solicitat CJUE să blocheze accesul la aceste informaţii.

Registrul Beneficiarilor Reali conţine date privind identitatea, adresa şi participaţiile persoanelor care deţin mai mult de 25% din capitalul social sau 50% din drepturile de vot în orice companie înregistrată în Luxemburg.  Accesul la această bază de date a fost posibil până pe 22 noiembrie prin identificare anonimă, dată la care CJUE a decis să interzică accesul oricui la datele respectiv, fapt care a dus la închiderea accesului la baza de date de către autorităţile din Luxemburg.

Dar Ministerul Justiţiei şi Centrul de Stat pentru Tehnologia Informaţiei din această ţară, considerată până de curând un paradis fiscal în interiorul UE, au decis redeschiderea accesului identificat, controlat, pentru profesioniştii din domeniul financiar şi pentru jurnalişti.

Iniţiativa autorităţilor din Luxemburg este una singulară la nivel european şi un exemplu ce ar putea fi urmat şi de alte state.

În urma deciziei CJUE, jurnaliştii nu mai aveau acces la informaţiile respective, iar acest lucru le permitea acţionarilor din spatele unor companii să rămână anonimi, chiar dacă existau indicii pentru autorii materialelor de presă că firmele respective erau implicate în fraude financiare şi în spălare de bani.

Acum, autorităţile din statul respectiv deschid un soi de acces la această bază de date privind beneficiarii reali, acces care este obturat de tot felul de condiţii - acces identificat, acord din partea Consiliului de Presă, etc..

În Luxemburg sunt active 140.165 de companii, conform datelor prezentate de mass-media din ţara respectivă în urma scandalului OpenLux, iar 45% din holdingurile financiare nu au originea în statul respectiv în care îşi desfăşoară activitatea.

Conform unei analize de risc privind spălarea capitalurilor şi finanţarea terorismului prezentată anul acesta de Ministerul Justiţiei din Luxemburg, companiile care activează în sectorul bancar, în sectorul investiţiilor financiare şi în cel al transferării fondurilor şi valorilor prezintă cel mai ridicat grad de risc inerent şi un risc rezidual mediu cu privire la infracţiunile respective. Ele sunt urmate în clasament de companiile din domeniul asigurărilor care au un risc inerent mediu cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Potrivit analizei respective, produsele şi serviciile tradiţionale oferite de băncile comerciale şi cu amănuntul (de exemplu, carduri de debit/credit, transferuri bancare, retrageri de la bancomate) le fac vulnerabile în faţa celulelor teroriste mici sau a luptătorilor terorişti străini care pot folosi abuziv fondurile pentru acte teroriste, indivizi sau grupuri. Ca şi în cazul activităţilor bancare cu amănuntul şi de afaceri, serviciile de transfer de bani sau de valori oferă acces uşor, rapid şi convenabil la tranzacţiile transfrontaliere, ceea ce face sectorul respectiv vulnerabil la abuzuri din partea persoanelor care doresc să spele anumite sume de bani, precum şi din partea celulelor teroriste care operează în Uniunea Europeană, se mai arată în documentul respectiv. Analiza efectuată de Ministerul Justiţiei din Luxemburg precizează însă că natura produselor şi serviciilor oferite de sectoarele private banking şi de investiţii pot fi folosite uşor de finanţatorii terorismului internaţional, care îşi pot adăposti astfel întreaga avere sau numai o parte din aceasta.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Asta e cea mai mare tampenie posibila. Toata ideea asta de declarare a beneficiarului real in aceste registre era facuta pentru a face lupta impotriva spalarii banilor mai eficienta. Cu cat publicul larg are acces mai mare la cine e in spatele unei afaceri, cu atat e mai mare temerea ca vei fi aflat.

    Acum, la adapostul unor cerinte exacerbate de protectie a datelor personale ajungem sa se incalce un interes public si sa se puna o piedica luptei impotriva spalarii banilor. 

    Plus ca e o ipocrizie destul de mare, ca oricum in fiecare tara ai si registrul comertului si poti vedea cine e actionar persoana fizica (direct) in firmele din acea tara. Acolo nu mai e o problema de date personale? Sau acolo nu e, pentru ca oricum, nu ne intereseaza sa-i protejam pe aia care isi fac firmele pe persoana fizica, ci pe baietii destepti, care-si interpun nu stiu cate companii...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro