Moneda Statelor Unite a înregistrat cea mai slabă primă jumătate de an din 1973 încoace, în condiţiile în care Indicele Dolarului American, o măsură a valorii monedei SUA în comparaţie cu un coş format din alte şase monede, s-a depreciat cu peste 10%, potrivit Financial Times.
Motivele declinului dolarului sunt complexe, cu accent pe încetinirea economiei Statelor Unite ale Americii, aşteptările privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală şi instabilitatea politică agravată de retorica preşedintelui american Donald Trump, alături de schimbările frecvente ale tarifelor comerciale aplicate practic tuturor ţărilor, conform unui articol apărut în Finance Magnates la începutul acestei săptămâni.
Mulţi analişti de pe Wall Street sunt de părere că declinul dolarului era inevitabil de multă vreme, iar în ultima perioadă pariurile pe deprecierea monedei americane au devenit unele dintre cele mai populare tranzacţii la nivel global, scrie Fortune.
Bill Sterling, strateg global la GW&K Investment Management, sugerează că pariul ”Vinde America” are încă potenţial. ”Privind în ansamblu, există spaţiu amplu ca dolarul să continue să scadă”, a spus Sterling, fost economist-şef global la Merrill Lynch.
Strategul punctează că, în ultimele decenii, străinii au finanţat deficitul masiv al Statelor Unite, cumpărând active americane - acţiuni, obligaţiuni de trezorerie, dolari etc. Proiectul de cheltuieli al republicanilor nu pare să schimbe traiectoria datoriei naţionale, dar include prevederi care vor creşte taxele pe capitalul străin provenit de la câţiva parteneri comerciali importanţi ai SUA. ”Într-un moment în care avem un deficit de 7% din PIB şi avem nevoie de capital străin pentru a-l finanţa, să iei în calcul măsuri care descurajează intrările de capital este aproape o reţetă pentru un dolar slab”, a spus Sterling, citat de Fortune.
Finance Magnates scrie că politicile promovate de Donald Trump au avut un impact semnificativ asupra poziţiei şi percepţiei dolarului pe pieţele globale, în condiţiile în care atitudinea sa imprevizibilă în materie de politică economică şi externă a contribuit la creşterea incertitudinii în rândul investitorilor internaţionali.
Trump a criticat în mod repetat Rezerva Federală şi pe preşedintele său, Jerome Powell, atacuri ce au generat îngrijorări legate de independenţa băncii centrale, o caracteristică esenţială pentru stabilitatea economică şi încrederea în moneda naţională. În plus, politicile comerciale protecţioniste şi utilizarea sancţiunilor ca instrument de presiune geopolitică au determinat mai multe ţări să caute alternative la dolar, accelerând procesul de dedolarizare. Acest context a contribuit la slăbirea treptată a poziţiei dolarului ca principală monedă de rezervă la nivel mondial, mai notează sursa menţionată.
• Deteriorarea încrederii în dolar
Diminuarea rolului dolarului în economia globală nu mai pare să fie temporară, în condiţiile în care, tot mai multe ţări şi investitori caută să îşi reducă dependenţa de moneda americană, un proces cunoscut sub numele de dedolarizare, scrie Finance Magnates.
Conform unor sondaje recente realizate de Forumul Oficial al Instituţiilor Monetare şi Financiare, în 2025, circa 70% dintre participanţii la piaţă au declarat că nu mai doresc să investească în dolar din cauza riscurilor geopolitice tot mai mari asociate cu politica Statelor Unite. Prin comparaţie, anul trecut, doar 31% aveau această opinie, ceea ce indică o deteriorare accentuată a încrederii în dolar într-un singur an.
În locul dolarului, investitorii se îndreaptă către alte active, precum aurul, care este din nou perceput ca un activ de refugiu sigur în perioade de incertitudine. În plus, circa 16% dintre respondenţi intenţionează să mărească ponderea monedei euro în portofolii, conform sondajului, de peste două ori mai mult faţă de situaţia din 2024, când doar 7% au făcut acest lucru. Or, acest lucru reflectă consolidarea euro ca o alternativă serioasă la dolar, mai ales în contextul îmbunătăţirii condiţiilor economice din Uniunea Europeană şi al stabilizării politicii Băncii Centrale Europene, potrivit Finance Magnates.
Şi băncile centrale îşi diminuează ponderea dolarului din rezervele lor valutare, care a scăzut la 58%, cel mai redus nivel din ultimele decenii. În acelaşi timp, importanţa altor monede şi a aurului este în creştere.
Pe lângă indicatorii financiari, dedolarizarea este evidentă şi în relaţiile interguvernamentale. Ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) şi alte economii au început să încheie acorduri comerciale bilaterale cu decontări în monede naţionale, ocolind dolarul, ceea ce nu doar reduce costurile tranzacţiilor, dar contribuie şi la diminuarea impactului sancţiunilor impuse de Statele Unite, mai notează publicaţia menţionată.
• Christine Lagarde: Există o oportunitate pentru ca euro să devină o monedă globală
Nu se întrevede nicio provocare majoră la adresa statutului dolarului ca monedă de rezervă preferată la nivel global în viitorul apropiat, conform opiniilor bancherilor centrali ce au participat la conferinţa anuală din staţiunea Sintra, Portugalia, ce a avut loc în perioada 30 iunie - 2 iulie, scrie Reuters.
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a susţinut că euro poate deveni în timp o alternativă la dolar dacă zona euro ar adopta reformele necesare, afirmând că anul 2025 ar putea fi considerat în viitor drept ”un moment de cotitură” în acest sens. ”(Însă) pentru ca o schimbare majoră să aibă loc va fi nevoie de mult timp şi de mult efort,” a spus Lagarde în Portugalia.
Ea a menţionat că ”investitorii analizează diferite opţiuni” într-un climat marcat de incertitudine şi imprevizibilitate, adăugând că există dovezi că euro profită de pe urma acestei situaţii. ”Nu se va întâmpla pur şi simplu peste noapte. Nu s-a întâmplat niciodată aşa, din punct de vedere istoric. Dar este clar că ceva s-a deteriorat. Dacă poate fi reparat sau dacă va rămâne aşa - rămâne de văzut”, a spus ea.
Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a menţionat că orice schimbare semnificativă va depinde de reformele structurale. ”Până la un anumit punct, totul depinde de ce vor face regiuni precum Europa sau China pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa sau atractivitatea monedelor lor”, a spus el, dând ca exemplu eforturile de integrare a pieţei de capital în zona euro.
Şi Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, susţine că o schimbare a statutului dolarului este încă foarte departe. ”Nu văd... un fel de schimbare majoră în acest moment”, a spus el, argumentând că orice monedă de rezervă trebuie să ofere pe piaţă o cantitate de active sigure care să poată fi folosite drept garanţie şi pentru securitate.
Guvernatorul Băncii Coreei, Rhee Chang-yong, a punctat că perspectiva unei schimbări pe termen lung în atitudinea faţă de dolar reprezintă un subiect de discuţie pentru unii (n.r. investitori), chiar dacă aceştia continuă să deţină dolari. ”Se pare că oamenii discută despre asta. Însă, în acest moment, îşi menţin expunerea pe dolar, în timp ce îşi sporesc măsurile de protecţie împotriva riscurilor valutare”, a declarat bancherul corean.
Reuters mai scrie că Lagarde a declarat recent, în faţa unei audienţe din Berlin, că există o oportunitate pentru ca euro să devină o monedă globală, ”dacă îşi va câştiga acest loc”.
Ea a punctat că Europa va trebui să construiască o piaţă de capital cu o adâncime mai mare şi mai lichidă, să-şi consolideze fundamentele juridice şi să-şi susţină angajamentul faţă de comerţul deschis prin capabilităţi de securitate.
Deşi ponderea dolarului în rezervele internaţionale este acum la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, cota sa de 58% rămâne cu mult peste cea a euro, care este de doar 20%, conform Reuters.
Chiar dacă în prezent statutul dolarului ca principală monedă a globului nu este ameninţat, lumea se îndreaptă spre un sistem valutar mai multipolar, în care euro, yuanul chinezesc şi monedele digitale emise de băncile centrale (CBDC) vor fi folosite alături de dolar, ceea ce, evident, va eroda influenţa dominantă a dolarului, scrie Finance Magnates.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2025, 07:14)
Exista un ciclu bine cunoscut in productia de petrol, un pret mic al barilului duce la investitii mai mici, ceea ce va duce la cresterea pretului. Pe de alta parte avem si factorii geopolitici.
Cam asa cred ca este si cu dolarul, pe termen scurt se poate intampla orice. Am vazut ieri ca Trump se cearta acum cu Japonia, cel mai mare detinator de bonduri de stat americane, si ii ameninta cu un tarif de 35%. Au plecat foarte multi bani din SUA in primele luni de domnie ale lui Crypto Daddy, dar este posibil ca acest reflux sa se mai tempereze pe termen mediu. Pana la urma dolarul este TINA.
Iar exportatorii americani, chiar si cei de servicii (Goolgle, Facebook etc) profita din plin de scaderea dolarului. Si scaderea deficitului comercial si un pic de inflatie chiar va ajuta SUA sa-si plateasca mai usor datoriile. Sper sa nu exagereze cu deficitul bugetar.
Iar pe de alta parte, economia SUA este totusi mult mai performanta decat economia UE si decat cea a Chinei, unde sectorul imobiliar si datoriile inca trag totul in jos.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2025, 08:09)
Dolarul nu mai este TINA. Sistemele de plati din Asia iau tot mai multa greutate. Dolarul nu va fi inlolcuit, va deveni doar irelevant.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de prostul scolii în data de 03.07.2025, 08:52)
asa cred si eu,Asia e prea puternica,fata de America,nu mai vorbim de Europa,care renuntand la resursele ruse se dezindustrializeaza si devine tot mai mica!
iar sanctiunile si confiscarile la adresa Rusiei,a facut statele din golf sa fie reticente in privinta Sua si Europei,iar asta va accelera crearea unei noi monede regionale,care dupa cum arata economiile,va fi mult maisigura ca $ sau euro,doar razboiul poate inversa acest trend!
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2025, 09:03)
Nici macar razboiul.