Iulia Navalnaia cere UE să sprijine opoziţia rusă

Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi care a decedat subit într-o închisoare din Siberia în circumstanţe neclare în februarie 2024, a lansat un apel către instituţiile europene să-şi intensifice contactele şi sprijinul - atât economic, cât şi politic - pentru mişcările democratice din Rusia, ce reprezintă 'motorul schimbării', în special după modificarea politicii SUA faţă de Kremlin, relatează Agerpres.

'Nu poate exista o Europă sigură şi prosperă dacă Rusia nu este şi ea o ţară democratică', a subliniat Navalnaia în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, însoţită de alţi opozanţi ruşi care au subliniat, de asemenea, necesitatea intensificării dialogului între UE şi opoziţia democratică rusă.

Navalnaia a întrebat retoric de ce 'nimeni nu a reuşit să oprească abuzurile' lui Putin în 25 de ani de când acesta se află la putere şi tot ea a răspuns că Europa şi opoziţia rusă 'încă nu şi-au unit forţele' în acest scop.

'Ne confruntăm cu obstacole uriaşe, dar trebuie să începem să lucrăm împreună prin lansarea unor proiecte care, chiar dacă sunt mici, au impact', a spus ea, propunând, între altele, finanţarea activităţii media independente din Rusia.

Potrivit sursei, în aceeaşi ordine de idei, Navalnaia a afirmat că angajamentul de a sprijini societatea civilă rusă şi pe ruşii care se opun războiului în Ucraina 'trebuie să se transforme în fapte, în ceva practic' şi să nu rămână 'o simplă declaraţie'.

În faţa faptului că noua administraţie a SUA 'are priorităţi diferite' faţă de cea anterioară, văduva lui Navalnîi a opinat că nu e timpul de stat cu 'braţele încrucişate' şi a cerut UE să 'umple golul' lăsat de Washington.

'Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune. Mulţi ruşi se opun războiului şi lui (Vladimir) Putin şi ei vor fi motorul schimbării când va veni momentul', a subliniat ea.

La rândul său, opozantul rus Vladimir Kara-Murza a afirmat că în 'secolul XXI este inacceptabil să te bazezi pe stereotipuri şi să clasifici cetăţenii după naţionalitatea lor', referindu-se la respingerea tuturor cetăţenilor ruşi din cauza acţiunilor lui Putin, pledând pentru o 'a treia cale'.

'Trebuie să ne opunem dictaturii şi, în acelaşi timp, să continuăm dialogul cu acea mare parte a publicului rus care crede într-un viitor democratic, paşnic şi european', a susţinut Conform sursei, Kara-Murza, care a fost condamnat în aprilie 2023 în Rusia la 25 de ani de închisoare pentru delictele de 'înaltă trădare' şi 'difuzarea de informaţii false' despre războiul în Ucraina, dar a fost eliberat în august 2024 în urma unui schimb major de deţinuţi între Rusia şi Occident.

El a pledat pentru 'instituţionalizarea' dialogului între UE şi 'forţele democratice' din Rusia şi intensificarea eforturilor pentru eliberarea celor 'peste 3.000 de prizonieri politici' ruşi, despre care a spus că 'reprezintă cea mai mare speranţă' pentru viitorul ţării sale.

De asemenea, opozantul rus Ilia Iaşin s-a pronunţat pentru un contact 'sistemic' şi 'colaborare la nivel instituţional', transmiţând parlamentarilor europeni că o modalitate prin care UE poate sprijini mişcarea democratică rusă este 'salvarea Ucrainei de Putin'.

'Dacă Ucraina este cedată (lui Putin), acest lucru va slăbi mişcarea noastră şi va consolida regimul, făcându-l mai agresiv. Ar fi o lovitură dură pentru mişcarea democratică a compatrioţilor noştri şi un pericol suplimentar pentru Europa. Aceasta îi va permite lui Putin să continue, el nu se va mulţumi doar cu Ucraina', a avertizat Iaşin, eliberat de asemenea din detenţie în timpul aceluiaşi schimb de deţinuţi între Rusia şi Occident din 2024, după ce în 2022 fusese condamnat la opt ani şi jumătate de închisoare pentru că denunţase 'uciderea civililor' de către armata rusă în oraşul ucrainean Bucea.