Justiţia a blocat o tranzacţie controversată între un oraş şi un imperiu al luxului

Un tribunal administrativ din Orleans a decis anularea vânzării pentru 10.000 de euro a numelui oraşului Vendôme către Louis Vuitton, parte a grupului LVMH, destinată comercializării bijuteriilor casei de modă. Acordul, aprobat în februarie 2021 de consiliul local, prevedea cedarea mărcii „Vendôme” pentru o perioadă de 10 ani, exclusiv pentru produse din gama bijuteriilor. Ideea era de a valorifica renumele localităţii - aflată în inima Franţei şi asociată simbolic cu eleganţa franceză - în beneficiul unei mărci de lux mondial cunoscute. Primarul Laurent Brillard a declarat atunci că „oraşul nu îşi vinde numele, ci doar permite utilizarea termenului Vendôme în contextul unei colecţii de bijuterii”.

• Preţul tranzacţiei, mărul discordiei

Decizia de cesiune a fost contestată de o asociaţie locală, care a considerat că suma de 10.000 de euro este derizorie pentru drepturile de utilizare a unui nume cu valoare patrimonială şi culturală semnificativă. Tribunalul a confirmat că, deşi marca poate fi cedată legal, municipalitatea nu a furnizat suficiente justificări pentru stabilirea preţului. În motivarea sentinţei, instanţa a subliniat că a fost „imposibil să se verifice modalităţile de calcul ale sumei” propuse. Astfel, vânzarea a fost anulată pe motiv de exces de putere în decizia consiliului municipal din 4 februarie 2021.

• Cazul Vendôme, între simbol şi precedent juridic

Pentru autorităţile locale, procesul este perceput ca o bătălie simbolică mai degrabă decât una juridică. Într-un comunicat, reprezentanţii primăriei au afirmat că regretă „un recurs fără o utilitate juridică reală”, reamintind că Institutul Naţional pentru Proprietate Intelectuală (INPI) respinsese deja, în iulie 2022, cererea de înregistrare a mărcii „Vendôme” de către Louis Vuitton. Prin urmare, chiar şi fără decizia instanţei, tranzacţia devenise nulă de facto. Totuşi, cazul ridică întrebări legate de limitele comerciale ale patrimoniului local şi de valorificarea simbolurilor identitare în scopuri private.

Cazul Vendôme se înscrie într-o serie mai amplă de dispute privind folosirea denumirilor geografice şi a simbolurilor locale de către companii private. Într-un context global în care brandurile de lux caută să capitalizeze asupra autenticităţii şi tradiţiei, oraşele cu nume sonore devin mărci în sine. Decizia tribunalului din Orleans ar putea fi invocată pe viitor ca precedent, stabilind că autorităţile locale trebuie să justifice riguros valoarea economică a bunurilor imateriale pe care le cedează.