Studiu: Reţeaua fungică subterană a Pământului s-ar întinde pe 10% din Calea Lactee

O reţea invizibilă de ciuperci care se întinde sub suprafaţa solului joacă un rol esenţial în menţinerea vieţii pe Terra şi în stocarea carbonului, iar dimensiunile sale sunt greu de imaginat. Potrivit unui studiu publicat în revista Science şi citat de Live Science, dacă toate filamentele acestei reţele ar fi dispuse în linie dreaptă, ele s-ar întinde pe aproximativ 110 cvadrilioane de kilometri, echivalentul a circa 10% din diametrul Căii Lactee. Cercetarea oferă prima hartă globală a reţelelor fungice micorizale arbusculare, structuri subterane care formează parteneriate simbiotice cu majoritatea plantelor terestre şi joacă un rol major în ciclul carbonului şi al nutrienţilor.

• O lume ascunsă sub pajişti

Potrivit studiului publicat în Science, cele mai dense reţele fungice se găsesc în pajiştile naturale şi în anumite zone umede, precum Everglades din Florida. În primii 15 centimetri ai solului se regăseşte aproximativ 40% din biomasa fungică globală. „Aceasta este cea mai densă pădure fungică de pe Pământ şi se află sub pajişti sălbatice”, a declarat Justin Stewart, biolog evoluţionist în cadrul Society for the Protection of Underground Networks, organizaţie specializată în cercetarea acestor ecosisteme, citat de Live Science.

Potrivit cercetătorului, descoperirea schimbă modul în care este privită distribuţia vieţii pe planetă şi evidenţiază importanţa conservării pajiştilor, ecosisteme care dispar într-un ritm accelerat din cauza extinderii activităţilor agricole.

• O alianţă vitală între plante şi ciuperci

Micorizele reprezintă o relaţie de simbioză între rădăcinile plantelor şi miceliile unor ciuperci. Prin intermediul unor filamente extrem de fine, denumite hife, ciupercile furnizează plantelor azot şi fosfor, primind în schimb carbon produs prin fotosinteză.

Aceste reţele funcţionează asemenea unor conducte biologice, transportând substanţe nutritive în ambele sensuri şi contribuind la sănătatea ecosistemelor. Potrivit cercetătorilor, ciupercile micorizale absorb anual aproximativ 4,3 miliarde de tone echivalent dioxid de carbon, ceea ce reprezintă circa 11% din emisiile globale generate de arderea combustibililor fosili în 2021.

• Inteligenţa artificială a realizat prima hartă globală

Conform Live Science, autorii studiului au analizat 16.669 de probe de sol provenite din 322 de cercetări anterioare, care acoperă toate continentele şi nouă mari biomi ai planetei.

Ulterior, folosind inteligenţa artificială, cercetătorii au estimat densitatea reţelelor fungice pentru fiecare kilometru pătrat de sol vegetal, pe baza datelor climatice, a caracteristicilor chimice ale solului şi a tipurilor de vegetaţie. Rezultatele indică o densitate medie de 4,4 metri de hife într-un singur centimetru cub de sol. În cazul pajiştilor sălbatice, densitatea ajunge la 6,6 metri pe centimetru cub, în timp ce terenurile cultivate cu arbori prezintă cele mai reduse valori, de aproximativ 3,8 metri.

• Agricultura intensivă afectează ecosistemele subterane

Potrivit cercetătorilor, practicile agricole moderne contribuie la degradarea acestei reţele biologice. Solurile cultivate prezintă, în medie, o densitate a miceliilor cu aproximativ 50% mai redusă faţă de ecosistemele naturale. Autorii studiului consideră că utilizarea fungicidelor şi a îngrăşămintelor bogate în azot şi fosfor ar putea explica această diminuare. „Pajiştile sălbatice dispar destul de repede. Este mult mai uşor să smulgi iarba decât să tai un copac”, a avertizat Justin Stewart.

• Un instrument important în lupta împotriva schimbărilor climatice

Specialişti independenţi consideră că noua hartă globală reprezintă un pas important pentru conservarea biodiversităţii şi gestionarea resurselor naturale. Andrea Genre, expert în ciuperci micorizale de la Universitatea din Torino, care nu a participat la cercetare, a declarat pentru Live Science că o astfel de cartografiere era „urgent necesară”, deoarece poate contribui la elaborarea unor strategii mai eficiente pentru conservarea biodiversităţii, dezvoltarea agriculturii şi combaterea schimbărilor climatice. La rândul său, Edouard Evangelisti, specialist în biologia plantelor la Universitatea Coasta de Azur din Franţa, a descris studiul drept unul „revoluţionar”, deoarece face vizibilă o componentă esenţială, dar invizibilă, a ecosistemelor terestre.

• Harta subterană a vieţii va fi actualizată

Cercetătorii subliniază că există încă regiuni insuficient studiate, în special pădurile tropicale şi deşerturile, unde sunt necesare mai multe probe pentru reducerea incertitudinilor. Potrivit echipei de cercetare, în următorii ani harta va fi actualizată şi completată, oferind o imagine mai precisă asupra distribuţiei şi rolului acestor reţele fungice. Descoperirea confirmă că una dintre cele mai vaste structuri vii ale planetei nu se află la suprafaţă, ci sub picioarele noastre, unde miliarde de kilometri de filamente microscopice susţin fertilitatea solurilor, absorb carbon şi contribuie la echilibrul ecosistemelor globale.