”Dezvoltarea internaţională - una din direcţiile strategice ale Antibiotice Iaşi”

Reporter: După o carieră de circa 25 de ani în domeniul bancar, de luna trecută sunteţi director general adjunct al Antibiotice Iaşi. Ce obiective aveţi pentru acest mandat şi cum consideraţi că experienţa acumulată în domeniul financiar vă va ajuta să le atingeţi?

Bogdan Mircea Babici: Tranziţia din sistemul bancar spre industria farmaceutică este, poate, mai naturală decât pare la prima vedere. Cei 25 de ani în care am condus activităţi comerciale, am gestionat riscuri şi am supervizat portofolii complexe în cadrul unor instituţii financiare majore m-au format ca executiv orientat spre performanţă sustenabilă, disciplină financiară şi guvernanţă solidă.

Am venit la Antibiotice într-un moment important pentru companie, într-o etapă în care se consolidează atât rolul său de producător farmaceutic strategic, cât şi capacitatea de a genera valoare pe termen lung prin investiţii, internaţionalizare, cercetare-dezvoltare şi guvernanţă robustă. Mandatul meu este legat de zone esenţiale pentru această etapă: financiar, guvernanţă corporativă, managementul riscurilor, securitate cibernetică şi transformare digitală. Obiectivul meu este să contribui la consolidarea disciplinei financiare, la creşterea predictibilităţii deciziilor, la susţinerea programelor investiţionale şi la întărirea mecanismelor prin care compania gestionează riscurile într-un context economic şi geopolitic complex. În acest sens, competenţa pe care o deţin în sistemul bancar este relevantă în mod direct pentru această misiune.

Experienţa bancară nu înseamnă doar cifre; înseamnă capacitatea de a evalua riscul, de a gestiona resurse şi de a lua decizii fundamentate în contexte volatile. Cred că aceste competenţe sunt necesare pentru a susţine echipa de management a Antibiotice să navigheze printr-un mediu economic dificil, menţinând, în acelaşi timp, direcţiile strategice de dezvoltare pe termen lung.

Reporter: Ce impact estimaţi că vor avea asupra companiei contextul geopolitic tensionat şi situaţia macroeconomică internă dificilă - inflaţie, depreciere monetară, semne de recesiune?

Bogdan Mircea Babici: Contextul geopolitic şi macroeconomic actual afectează întreaga industrie farmaceutică, în special prin presiuni asupra costurilor, volatilitate în lanţurile de aprovizionare, fluctuaţii valutare, costuri logistice mai ridicate şi prudenţă crescută în consum. Pentru un producător de medicamente generice, impactul este cu atât mai relevant cu cât o parte importantă a portofoliului are preţuri reglementate, iar capacitatea de transferare a costurilor suplimentare în preţ este limitată. Toate acestea sunt realităţi pe care le gestionăm activ.

Pe piaţa internă, inflaţia persistentă şi deteriorarea puterii de cumpărare au influenţat comportamentul pacienţilor, mai ales în segmentele de produse fără prescripţie medicală şi suplimente alimentare. În primul trimestru al anului 2026, statisticile indică o inflaţie de 9,9% la finalul lunii martie, cu impact asupra consumului, traficului din farmacii şi valorii medii a achiziţiilor. În paralel, modificările fiscale, schimbările privind statutul de coasigurat si aprobarea târzie a bugetului de stat, sunt alţi factori ce au influenţat în mod negativ piaţa în această perioadă.

Pe pieţele externe, volatilitatea geopolitică se traduce prin prudenţă în comenzile partenerilor, posibile întârzieri logistice, presiuni asupra preţurilor şi costuri operaţionale mai ridicate. Răspunsul nostru este unul de management prudent al riscurilor: diversificarea pieţelor, consolidarea relaţiilor cu partenerii strategici, menţinerea unor stocuri de siguranţă pentru continuitatea producţiei şi orientarea către medicamente esenţiale şi critice, unde rolul producătorilor locali şi europeni devine tot mai important. În primul trimestru din 2026, compania a constituit stocuri adecvate pentru diminuarea riscurilor generate de termene extinse de livrare şi fluctuaţii de preţ, tocmai pentru a proteja continuitatea producţiei şi vânzărilor.

În acest context, vedem riscuri, dar şi oportunităţi. Oportunitatea majoră este aceea că Europa pune tot mai mult accent pe reducerea dependenţei de importuri pentru medicamente critice. Prin investiţiile derulate la Iaşi, Antibiotice este bine poziţionată pentru a contribui la această agendă de securitate sanitară, cu infrastructură modernă, standarde ridicate de calitate şi un portofoliu relevant pentru spitale şi pacienţi.

Reporter: Valoarea vânzărilor Antibiotice pe piaţa internă a scăzut în primele trei luni ale anului. Care sunt factorii determinanţi şi ce aşteptări aveţi pentru vânzările interne pe parcursul întregului an?

Bogdan Mircea Babici: Scăderea valorică de 6,1% a vânzărilor pe piaţa internă în primul trimestru din 2026 trebuie citită în contextul mai larg al pieţei, unde medicamentele generice au înregistrat o contracţie valorică de 8,8% şi una cantitativă de 14,1%. Prin comparaţie, Antibiotice a depăşit această tendinţă generală, înregistrând o creştere cantitativă de 4,6%, un rezultat care reflectă consolidarea poziţiilor pe segmentele strategice şi soliditatea relaţiilor cu partenerii din reţeaua de distribuţie.

Factorii care au generat presiuni asupra pieţei interne sunt multipli şi, în mare parte, exogeni. Creşterea TVA la medicamentele cu prescripţie de la 9% la 11% şi la suplimentele alimentare de la 9% la 21% a redus traficul în farmacii şi valoarea medie per tranzacţie. Modificarea statutului de coasigurat a diminuat numărul pacienţilor cu acces la medicamente compensate, cu impact direct asupra reţetelor eliberate pe segmentele antiinfecţioase, cardiovascular şi gastrointestinal. Aprobarea bugetului de stat cu întârziere a afectat fluxurile de finanţare pe segmentul spitalicesc, una din principala noastră zonă de expertiză, unde compania deţine poziţia de lider. Iar inflaţia persistentă a determinat un comportament de consum defensiv, cu reducerea achiziţiilor discreţionare de produse OTC şi suplimente, focusul fiind orientat pe achiziţia de tratamente cronice.

Pentru a doua parte a anului 2026, estimăm o ameliorare graduală, pe măsură ce o parte dintre aceşti factori se stabilizează. Avem 93 de medicamente în diferite stadii de autorizare - 28 pentru piaţa românească şi 65 pentru pieţele internaţionale - şi 14 produse noi lansate în 2025, care vor contribui la susţinerea creşterii organice. De asemenea, consolidarea poziţiilor în segmentul spitalicesc, unde deţinem o cotă valorică de 12,8% şi suntem lider pe segmentul medicamentelor generice, precum şi extinderea portofoliului de antiinfecţioase, unde ocupăm primul loc cu 21,5% cotă cantitativă, ne oferă o bază solidă pentru relansarea vânzărilor interne.

Reporter: Exporturile au reprezentat circa 41% din cifra de afaceri în 2025. Pe ce pieţe intenţionaţi să vă extindeţi şi cum vedeţi modelul de dezvoltare internaţională - comercial şi/sau producţie locală?

Bogdan Mircea Babici: Dezvoltarea internaţională este una dintre direcţiile strategice ale Antibiotice. La finalul anului 2025, exporturile au reprezentat aproximativ 41% din cifra de afaceri, ceea ce confirmă rolul pieţelor externe în dezvoltarea companiei. Priorităţile noastre sunt consolidarea prezenţei în Europa, relansarea creşterii în Statele Unite, extinderea în Orientul Mijlociu şi dezvoltarea selectivă în alte regiuni cu potenţial, în special acolo unde portofoliul nostru răspunde unor nevoi terapeutice clare.

Uniunea Europeană rămâne principala regiune de interes, generând aproximativ 50% din exporturile companiei. În primul trimestru din 2026, exporturile de produse finite pe pieţele Uniunii Europene au crescut cu 27%, susţinute de noi înregistrări şi contracte în Germania, Italia şi Polonia. De asemenea, compania a avansat cu înregistrări de produse în pieţe precum Spania, Olanda, Cehia şi Croaţia, din diverse arii terapeutice: antiinfecţioase orale, cardiovasculare şi dermatologie.

Un reper recent este intrarea pe piaţa Spaniei, una dintre cele mai competitive pieţe farmaceutice europene, printr-un contract multianual pentru trei medicamente cardiovasculare. Prima livrare a fost realizată la finalul lunii mai, iar valoarea livrărilor până la finalul contractului este estimată la aproximativ cinci milioane de euro. Acest parteneriat are şi o valoare strategică suplimentară, pentru că deschide noi oportunităţi de export în alte pieţe internaţionale prin intermediul reţelei extinse a partenerului prezent în peste 100 de ţări.

Statele Unite rămân, de asemenea, o piaţă strategică, reprezentând aproximativ 15% din exporturi. În 2026, estimăm o creştere de aproximativ 25% a vânzărilor către această piaţă, după ajustarea temporară din 2025. Auditul recent finalizat de principalul distribuitor din SUA reconfirmă standardele de calitate şi conformitate ale facilităţilor de producţie de la Iaşi.

În ceea ce priveşte modelul de dezvoltare, în această etapă el rămâne preponderent bazat pe producţia strategică pe platforma de la Iaşi, susţinută de parteneriate comerciale, înregistrări de produse şi extinderea graduală a portofoliului pe pieţele ţintă. Analizăm permanent oportunităţi de cooperare locală - distribuţie, parteneriate comerciale, eventuale formule de transfer tehnologic sau alte forme de colaborare - dar decizia de producţie locală într-o altă piaţă trebuie fundamentată pe volum, reglementări, eficienţă economică şi protejarea standardelor de calitate. În prezent, investiţiile majore de producţie sunt concentrate la Iaşi, acolo unde construim capacităţi noi pentru medicamente critice şi forme farmaceutice sterile.

Reporter: Taxa clawback continuă să aibă o pondere semnificativă în cheltuielile companiei. Cum afectează aceasta capacitatea Antibiotice de a investi şi de a dezvolta noi produse?

Bogdan Mircea Babici: Taxa clawback are un impact real asupra profitabilităţii şi asupra resurselor disponibile pentru investiţii, mai ales în cazul producătorilor de medicamente generice, care operează într-un cadru de preţuri reglementate şi cu marje comerciale mai reduse decât alte segmente ale industriei farmaceutice. În primul trimestru din 2026, cheltuielile cu impozite şi taxe au fost de 11,43 milioane lei, iar taxa clawback a reprezentat 66% din aceste cheltuieli, exercitând presiune asupra profitabilităţii companiei.

Pentru Antibiotice, efectul nu este suspendarea investiţiilor, întrucât compania îşi continuă proiectele strategice majore, ci intensificarea presiunii asupra fluxurilor de numerar, iar finanţarea dezvoltării trebuie gestionată cu şi mai multă disciplină. Într-un context în care costurile materiilor prime, energia, logistica, conformitatea de calitate, digitalizarea şi cerinţele de mediu sunt tot mai importante, o taxă semnificativă aplicată suplimentar reduce spaţiul financiar pentru cercetare-dezvoltare, modernizare şi lansarea de noi produse.

Cu toate acestea continuăm să investim. În primul trimestru din 2026, veniturile din proiecte de cercetare-dezvoltare au crescut cu 57,9%, de la 2,5 milioane lei la peste patru milioane lei, iar în cadrul INOVA a+ s-au derulat etape aferente a 46 de proiecte de cercetare.

Din perspectiva industriei, considerăm că un mecanism mai echilibrat şi predictibil al taxei clawback, în special pentru medicamentele esenţiale, critice şi cu preţuri reduse, ar susţine mai bine securitatea aprovizionării şi capacitatea producătorilor locali de a investi. Nu discutăm despre eliminarea responsabilităţii industriei, ci despre un cadru care să nu penalizeze tocmai medicamentele cu rol strategic pentru pacienţi şi spitale.

O industrie farmaceutică locală puternică este un activ strategic pentru România şi trebuie tratată ca atare în cadrul de reglementare.

Reporter: Vă mulţumesc!

(Va urma)