Companiile israeliene din sectorul energiei regenerabile îşi consolidează rapid poziţia pe piaţa europeană, într-un moment în care continentul traversează una dintre cele mai ample transformări energetice din istoria sa modernă, potrivit unui articol publicat de site-ul Calcalist, care arată că, în ultimele două săptămâni, trei companii israeliene - Econergy, Prime Energy şi Sunflower - au semnat tranzacţii pentru achiziţia unor proiecte energetice în Europa, cu o capacitate cumulată de aproximativ 1,4 gigawaţi (GW), valoarea totală a operaţiunilor putând ajunge la circa 575 de milioane de euro. Dincolo de dimensiunea financiară impresionantă, aceste tranzacţii confirmă o tendinţă strategică mult mai amplă: Israelul îşi extinde influenţa în sistemul energetic european prin investiţii masive în producţia de energie regenerabilă şi în infrastructurile de stocare a energiei.
Roy Shavit, analist în energie, a declarat pentru sursa citată: „Companiile israeliene găsesc în Europa o piaţă mare, cu portofolii de proiecte aflate în stadii avansate de dezvoltare sau deja generatoare de venituri, obiective obligatorii privind energia regenerabilă şi posibilitatea de a semna contracte pe termen lung pentru vânzarea energiei electrice. Mai mult, o companie israeliană poate cumpăra în Europa nu doar megawaţi instalaţi, ci şi echipe locale, licenţe, conexiuni la reţea, portofolii de proiecte viitoare şi o platformă de creştere în ţări precum Spania, Germania, Italia, Polonia şi Franţa”.
Această realitate transformă continentul european într-un teren fertil pentru companiile israeliene care caută noi motoare de creştere. Spre deosebire de piaţa israeliană, unde resursele teritoriale sunt limitate, Europa oferă acces la portofolii vaste de proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare, la infrastructuri energetice mature şi la mecanisme de finanţare bine dezvoltate. Mai mult, politicile europene de decarbonizare şi obiectivele climatice ambiţioase generează o cerere constantă pentru noi capacităţi de producţie din surse regenerabile.
Econergy reprezintă unul dintre cele mai relevante exemple ale acestei strategii de expansiune. Compania, deja activă în Italia, România, Polonia, Germania şi Marea Britanie, a decis să îşi extindă prezenţa şi în Franţa prin achiziţia unui operator local specializat în energia eoliană. Tranzacţia, evaluată la 135 de milioane de euro, vizează o societate care deţine instalaţii operaţionale de 134 de megawaţi (MW), proiecte în construcţie de 34 MW şi proiecte aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare de 147 MW. În total, portofoliul companiei franceze însumează aproximativ 800 MW. Potrivit estimărilor Econergy, activele deja funcţionale şi proiectele care urmează să fie conectate la reţea vor genera încă din anul 2027 venituri de 26-29 de milioane de euro şi un EBITDA de 20-22 de milioane de euro. După finalizarea întregului portofoliu, veniturile suplimentare anuale ar putea ajunge la 61-67 de milioane de euro, în timp ce EBITDA anual este estimat la 49-55 de milioane de euro.
În paralel, Prime Energy şi-a făcut intrarea agresivă pe piaţa europeană printr-o investiţie în Spania, după fuziunea cu divizia de energie regenerabilă a grupului Lahav. Compania israeliană a semnat un memorandum de înţelegere pentru preluarea unei participaţii de control de 62,5% într-o companie spaniolă care dezvoltă şi operează proiecte în Spania, Italia şi Germania. Structura tranzacţiei este una de amploare şi prevede investiţii etapizate care pot ajunge la 350 de milioane de euro. Compania spaniolă deţine deja o centrală conectată la reţeaua electrică, cu o capacitate de 82 MW, precum şi 13 proiecte suplimentare aflate în dezvoltare, cu o capacitate totală de aproximativ 400 MW. Şi mai impresionant este portofoliul de stocare a energiei, format din 79 de proiecte care însumează până la 29 GWh. Dintre acestea, proiecte cu o capacitate de 350 MW şi stocare asociată de 6,7 GWh ar urma să fie pregătite pentru construcţie până la finalul anului 2028.
La rândul său, Sunflower şi-a consolidat poziţia în Spania printr-o tranzacţie de 90 de milioane de euro pentru achiziţia unui portofoliu de proiecte fotovoltaice cu o capacitate de 137 MW. Activele includ instalaţii de 85 MW deja conectate la reţea şi generatoare de venituri, în timp ce restul capacităţilor urmează să intre în exploatare în perioada imediat următoare. Mai mult, compania estimează existenţa unui potenţial suplimentar de dezvoltare a unor instalaţii de stocare cu o capacitate de aproximativ 500 MW. În urma acestei operaţiuni şi a altor proiecte aflate în negocieri, Sunflower estimează că îşi va tripla capacitatea instalată până la sfârşitul anului, de la aproximativ 94 MW la aproape 300 MW.
Fenomenul nu se limitează la cele trei companii implicate în tranzacţiile recente. Alte grupuri israeliene importante, precum Enlight, Energix, Nofar Energy şi Doral, şi-au construit deja prezenţe semnificative pe pieţele europene. Luna trecută, Nofar Energy a încheiat un acord pentru dezvoltarea unor capacităţi de stocare în România de 860 MWh, în timp ce Tralight a depus o ofertă de 165 de milioane de dolari pentru preluarea controlului unei companii europene care deţine proiecte cu o capacitate totală de 2,5 GW şi sisteme de stocare de 3,8 GWh. De asemenea, Doral a finalizat recent achiziţia controlului asupra companiei Zephyrus, care operează în Polonia instalaţii cu o capacitate de 257 MW.
Interesul investitorilor israelieni pentru Europa este alimentat şi de contextul geopolitic şi economic. Potrivit analistului israelian Roy Shavit, „Europa se află încă în plină tranziţie energetică de amploare, cu dorinţa de a reduce dependenţa de importurile de gaze şi petrol, cu obiectivul obligatoriu ca cel puţin 42,5% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile până în 2030 şi cu o cerere în creştere de electricitate din partea centrelor de date, industriei, electrificării transportului şi sistemelor de încălzire”.
Invazia Rusiei în Ucraina a accelerat dramatic această transformare. Dacă înainte energiile regenerabile erau privite în principal prin prisma obiectivelor climatice, în prezent ele sunt considerate elemente esenţiale ale securităţii energetice europene. „Energiile regenerabile şi sistemele de stocare nu mai sunt percepute doar ca instrumente de mediu sau de reglementare. Ele au devenit o parte integrantă a conceptului de securitate energetică a Europei”, explică analistul IBI.
Un alt element esenţial al acestei noi etape este explozia investiţiilor în stocarea energiei. Pe măsură ce energia solară şi cea eoliană capătă ponderi tot mai mari în mixul energetic european, volatilitatea producţiei creşte, iar sistemele de stocare devin indispensabile pentru stabilitatea reţelelor electrice. Din acest motiv, o mare parte dintre tranzacţiile recente nu vizează doar centrale fotovoltaice clasice, ci includ şi sisteme de stocare sau un potenţial semnificativ de dezvoltare a acestora.
În acelaşi timp, condiţiile financiare din Europa creează oportunităţi suplimentare pentru investitorii israelieni. Creşterea ratelor dobânzilor şi dificultăţile întâmpinate de mulţi dezvoltatori europeni au generat o nevoie acută de capital.
„După creşterea ratelor dobânzilor şi presiunea exercitată asupra dezvoltatorilor de energie din Europa, numeroşi jucători locali au nevoie de capital pentru a aduce proiectele în stadiul Ready to Build sau până la exploatarea comercială”, arată Roy Shavit, pentru sursa citată. În aceste condiţii, companiile israeliene beneficiază de un avantaj competitiv important datorită accesului lor la pieţele de capital şi experienţei acumulate în dezvoltarea proiectelor energetice. „Ele obţin o scurtătură semnificativă comparativ cu dezvoltarea proiectelor de la zero, iar vânzătorii primesc capitalul necesar pentru a continua dezvoltarea altor proiecte. Acesta este şi motivul pentru care observăm o trecere de la achiziţia unui singur proiect la achiziţia unor platforme întregi de activitate”, concluzionează analistul în energie din Israel.
În ansamblu, ofensiva companiilor israeliene asupra pieţei energetice europene nu mai poate fi privită ca o simplă serie de investiţii punctuale. Este vorba despre o strategie de extindere pe termen lung, care urmăreşte integrarea în infrastructura energetică a continentului şi valorificarea unei tranziţii energetice estimate la sute de miliarde de euro.























































Opinia Cititorului