Aprindeţi becurile, pregătiţi canistrele!

Începutul săptămânii ne aduce prima veste bună pentru bugetele personale din ultimele luni. Carburanţii se ieftinesc, iar electricitatea este forţată să urmeze acelaşi trend, ca urmare a scăderii consumului şi a creşterii resurselor de electricitate. Datele publicate ieri de INS ne spun că resursele de energie electrică au crescut cu 2,5%, în primele patru luni din acest an, pe fondul unei scăderi în resursele de energie primară (cu 3,3%). Resursele de energie electrică au urcat la 23,83 miliarde kWh, cu 570,6 milioane kWh peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Creşterea se datorează în principal energiei regenerabile, bazate pe apă, soare şi vânt. Astfel, hidrocentralele au produs cu 31,5% mai mult curent electric (5,12 miliarde kwh), centralele fotovoltaice au produs cu 26,4% mai mult (1,43 miliarde kwh), iar cele eoliene au adus un plus de 2,39 miliarde de kwh (+12,5%), în perioada ianuarie-aprilie. Scăderile au venit din CET-uri şi reactoarele nucleare. Chiar dacă am avut mai multă energie disponibilă, consumul total s-a redus cu 2,7%. Cea mai mare reducere a consumului a înregistrat-o consumul casnic (-10,1%), iar consumul economiei a scăzut nesemnificativ, cu doar 0,4%. La o producţie mai mare şi o scădere a consumului intern, exporturile au înregistrat o creştere de 16 procente.

Ieri la prânz, România producea puţin peste 4600 de MW de energie electrică, din care aproape jumătate era asigurat de centralele fotovoltaice. Deşi producţia era modestă, rămânea energie şi pentru export, motivul fiind un consum instantaneu de sub 4500 MW. De altfel, între orele 12 şi 16 se înregistrau cele mai mici preţuri pe Piaţa pentru Ziua Următoare. Un MWh era cotat între 38,5 şi 57 de lei, cel mai mare preţ de ieri fiind înregistrat la ora 21 (917 lei/Mwh). Duminică, de la ora 9 la 17 s-au înregistrat preţuri negative pe PZU (cel mai scăzut fiind de -122,6 lei/MWh la ora 14), aceasta devenind deja normalitatea în care producătorii preferă să plătească pentru energia ieftină pe care o livrează în sistem, în loc să-şi decupleze centralele, un procedeu care i-ar costa mai mult decât să-şi plătească propria energie ieftină. Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional, a declarat în deschiderea FOREN 2026 că, în ultima lună, Transelectrica a pus în funcţiune capacităţi de producere a energiei electrice de 1.000 MW şi a asigurat stabilitatea sistemului energetic, în ciuda absenţei capacităţilor nucleare.

Cotaţiile petrolului au ajuns la 80 de dolari/baril în prima zi a săptămânii, după anunţul privind un acord de pace între Statele Unite şi Iran. Investiitorii anticipează că reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu va diminua presiunea inflaţiei la nivel global, mai ales că redeschiderea Strîmtorii Hormuz s-ar putea realiza fără taxe de tranzit. Deprecierea petrolului Brent şi Crud Oil a fost de peste 5 procente faţă de ziua precedentă şi de peste 25% în ultima lună. Scăderea cotaţiilor şi perspectiva reluării exporturilor prin Hormuz este o gură de aer pentru băncile centrale, deoarece impactul războiului din Golful Persic s-a văzut în alimentarea inflaţiei, din SUA până în Asia şi Europa. În România, preţul benzinei standard 95 cobora ieri sub 9 lei/litru. Potrivit datelor portalului peco-online, cea mai ieftină benzină din ţară putea fi cumpărată din localitatea Albeşti, Mureş, unde un litru costă 8,52 lei. În cazul motorinei, cel mai mic preţ era de 8,63 lei/litru, la o benzinărie din Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa. Parcă ne vine să apăsăm acceleraţia şi să aprindem becurile!