JUSTIŢIA, SUB FURCILE CAUDINE ALE CLASEI POLITICEPachetul privind modificarea legilor Justiţiei a trecut de Guvern

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică / 25 august

Pachetul privind modificarea legilor Justiţiei a trecut de Guvern

Guvernul a aprobat, ieri, pachetul legislativ privind modificarea legilor 303/2004 - privind statutul judecătorilor şi procurorilor, 304/2004 - privind organizarea judiciară - şi 17/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Decizia Executivului iniţiază practic cea de-a patra procedură de modificare importantă a legilor justiţiei, de la aprobarea lor în urmă cu 18 ani, celelalte trei modificări fiind puternic contestate ca purtând amprenta interesului de moment al partidelor politice care s-au aflat la putere în momentele respective.

Prima modificare a legilor justiţiei a avut loc la mai puţin de un an de la adoptarea lor. Astfel, în anul 2005, guvernarea de dreapta a alianţei Dreptate şi Adevăr (PNL şi PD), care a beneficiat de sprijinul în Parlament al aşa numitei - de către Traian Băsescu - soluţii imorale - Partidul Conservator, adopta, prin angajarea răspunderii în faţa Parlamentului, legea 247/2005 prin care modifica temeinic legile justiţiei, din dorinţa de a elimina pasajele introduse de PSD (sub atenta supraveghere a lui Adrian Năstase şi Rodica Mihaela Stănoiu) care ar fi afectat independenţa judecătorilor şi procurorilor. Modificările respective iniţiate de Monica Macovei - ministrul Justiţiei în acea perioadă - au avut aviz negativ de la CSM şi, din acest motiv, după ce legea a trecut de Parlament, ea a fost contestată la Curtea Constituţională de deputaţii şi senatorii PSD, dar şi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au reclamat încălcarea independenţei justiţiei.

Sesizările au fost parţial admise, legea fiind reîntoarsă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale. După acest moment, modificarea legilor justiţiei a avut loc prin câteva ordonanţe de urgenţă adoptate de guvernările de dreapta, iar următoare modificare importantă a survenit în al doilea mandat de ministru al Justiţiei al lui Cătălin Predoiu, în 2012, prin legea 24 care a reglementat răspunderea disciplinară a magistraţilor şi organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare. Şi acest act normativ a fost supus verificării CCR înainte de promulgare, la sesizarea preşedintelui ÎCCJ.

Modificările făcute de guvernările de dreapta la legile justiţiei nu au dus la o independenţă mai mare a magistraţilor, ci au transformat Parchetele în adevărate arme de intimidare a magistraţilor şi unor adversari politici, dacă ne amintim numai spectacolul cătuşelor ce era prezentat zilnic, seară de seară, în acea perioadă, la toate posturile tv de ştiri. Mai mult, legislaţia de atunci a permis semnarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Parchetul General a unor protocoale cu serviciile secrete prin care acestea din urmă desfăşurau activitate penală, fapt ce încălca flagrant dispoziţiile constituţionale în materie, dar şi normele europene privind statul de drept.

Modificările adoptate de coaliţia PSD-ALDE-UDMR au îngenuncheat Justiţia

Ultimul atac politic la adresa independenţei justiţiei şi a magistraţilor a avut loc în perioada decembrie 2016-noiembrie 2019, când PSD - condus de Liviu Dragnea - şi aliaţii săi din ALDE şi UDMR au modificat, prin intermediul Comisiei speciale "Iordache", legislaţia în aşa fel încât au anulat diferenţele de carieră între judecători şi procurori, au întărit rolul Inspecţiei Judiciare şi au înfiinţat Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Cele două instituţii menţionate mai sus, prin modul de organizare şi funcţionare au pus presiune asupra exercitării independente a atribuţiilor judecătorilor şi procurorilor, fapt pentru care în perioada octombrie 2018-martie 2019, majoritatea magistraţilor din ţara noastră a protestat pe treptele Curţilor de Apel din ţară şi chiar la Bruxelles, în faţa sediului Comisiei Europene, sediului Parlamentului European şi sediului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Menţionăm că pachetul legislativ adoptat în Parlament de coaliţia PSD-ALDE-UDMR nu a avut aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi că, la dezbaterile din Comisia specială a Parlamentului, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, nu a participat la nicio şedinţă, preferând să fie reprezentat de un secretar de stat.

În nota de fundamentare adresată Parlamentului în anul 2017 privind modificarea legilor justiţiei, iniţiatorul - deputatul social-democrat Florin Iordache, ministrul Justiţiei ce a promovat OUG 13/2017 privind dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu, actual preşedinte al Consiliului Legislativ, arăta: "Forma legilor justiţiei în vigoare a permis o interferenţă prea mare a carierei judecătorilor cu cea a procurorilor, funcţiile acestora suprapunându-se de foarte multe ori în mentalul colectiv. Acest fapt a pus probleme nu doar la nivel de imagine, ci şi în mod concret, conducând la o apropiere prea mare a judecătorilor faţă de procurori şi invers, fapt ce a devenit îngrijorător în momentul în care s-a reflectat în modul în care judecătorii soluţionau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul că, între anii 2010-2015, instanţele româneşti au admis cererile procurorilor privind interceptările în proporţie covârşitoare, şase curţi de apel admiţându-le în proporţie de 100%. O altă problemă a fost cea a reglementării răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor pentru erorile judiciare. (...) nici un magistrat nu a răspuns până acum material sau disciplinar pentru încălcări grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare. Lipsa efectivă a răspunderii judecătorilor şi procurorilor a făcut ca în prezent, conform mai multor sondaje de opinie, peste 80% dintre români să îşi dorească o răspundere a magistraţilor".

CSM - primul aviz pozitiv pentru modificarea legilor justiţiei

Aşadar acum asistăm la a patra tentativă a clasei politice de modificare a legilor justiţiei şi de punere a textelor actelor normative în acord cu recomandările din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din rapoartele GRECO şi din Opiniile Comisiei de la Veneţia emise în ultimii şase ani.

De data aceasta, Ministerul Justiţiei se laudă cu avizul pozitiv obţinut din partea plenului Consiliului Superior al Magistraturii în 12 august, fiind prima dată, din 2004 încoace, când CSM dă un astfel de aviz proiectelor de modificare a legilor justiţiei, care în cursul dezbaterilor publice au generat 800 de amendamente.

"Aceste trei legi sunt fundamentale pentru justiţie şi asta explică probabil şi dificultăţile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte care să îmbunătăţească aceste norme şi dezbaterile aprinse care au însoţit discutarea proiectelor de modificare a legilor justiţiei. În primul rând urmărim asigurarea independenţei justiţiei, independenţei judecătorilor şi procurorilor în exercitarea competenţelor fiecăruia în vederea carierei. Un alt punct - separarea carierelor de judecători şi procurori. Un alt principiu urmărit a fost responsabilizarea justiţiei în raport de propriile rezultate, de propria funcţionalitate, pentru că există aşteptări neîmplinite din partea cetăţenilor, justiţiabililor şi chiar din partea sistemului judiciar însuşi. (...) Dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului în Monitorul Oficial, în magistratură se va intra doar prin examen, singura excepţie fiind reintrarea foştilor magistraţi sau magistraţilor pensionari. (...) Aceste proiecte de legi sunt un obiectiv important în cadrul MCV, obiectiv care e restant de mai mulţi ani. Prin adoptarea lor de Parlament vom îndeplini principalul obiectiv din MCV, care e şi un obiectiv în PNRR. (...) Eu cred că suntem în punctul în care ne putem pune problema ridicării MCV odată cu adoptarea de Parlament a celor trei proiecte de lege", a declarat, ieri, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, care a amintit că iniţiativele de act normativ au stat în dezbatere publică în perioada septembrie 2020 - martie 2021 şi încă două luni în anul 2022.

Ministrul Justiíei le-a răspuns şi celor care susţin că proiectele sale legislative anulează obligativiatea respectării de către magistraţi a deciziilor Curţii Constituţionale a României.

"Niciun articol din cele trei legi, niciun aliniat, nicio interpretare, nicio nuanţă nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor CCR aşa cum sunt stabilite de articolul 147 aliniat 4 din Constituţia României. Toate deciziile CCR sunt şi rămân obligatorii aşa cum prevede Constituţia. Niciun text din această lege nu se referă la raporturile cu Comisia Europeană. Aceste legi nu au de-a face cu regimul juridic stabilit de titlul VI articolele 148 şi 149 din Constituţie şi de tratatele la care România este parte, inclusiv Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene", a precizat Cătălin Predoiu, care a menţionat că prin acest pachet legislativ a încercat să găsească un punct de echilibru între cele două poziţii existente în sistemul judiciar cu privire la orice instituţie abordată.

"Suntem dispuşi să găsim în Parlament soluţii mai bune. Reamintesc că este vorba despre un proiect, iar Parlamentul are un rol important de spus asupra acestor proiecte. (...) Eu resping categoric abordarea conform căreia în spatele unor soluţii s-ar afla intenţii malefice de subminare a puterii Parchetelor. Propunerile venite dinspre CSM de definire a conceptului de procuror ierarhic superior conduc la soluţiile regăsite în proiectul de lege. Sunt soluţii discutate atât cu Parchetul General cât şi cu conducerile DIICOT şi DNA. (...) În privinţa promovării magistraţilor, sunt trecute mai multe criterii în proiectele de lege. Promovarea în două etape e venită ca propunere din partea CSM pentru că stimulează promovarea efectivă în loc de promovarea pe loc. În privinţa evaluării până la promovarea efectivă, ea e bazată pe examene serioase", a mai spus ministrul Cătălin Predoiu.

Stelian Ion: "Aceste legi în varianta Predoiu nu fac altceva decât să întărească influenţa politicului asupra justiţiei"

Cu toate acestea, pachetul legislativ aprobat ieri de Guvern şi înaintat Parlamentului este puternic contestat de Asociaţia Forumul Judecătorilor, Iniţiativa pentru Justiţie şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, care au adresat o scrisoare deschisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreşedintei Comisiei, Vìra Jourova, şi comisarului european pentru Justiţie, Didier Reynders, în care arată că proiectele de modificare a legilor Justiţiei "menţin aceleaşi dispoziţii retrograde şi blochează orice fel de reformă", fără a respecta organizarea şi funcţionarea Justiţiei în acord cu "principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene şi ale deciziilor CCR". În aceeaşi scrisoare se arată că "partenerii europeni sunt înşelaţi fără nicio reţinere de către ministrul Justiţiei, într-un joc insidios şi nesfârşit".

Nici reprezentanţii principalului partid al opoziţiei parlamentare nu sunt mulţumiţi de propunerile făcute de ministrul Cătălin Predoiu.

Deputatul Stelian Ion (USR), fost ministru al Justiţiei, a declarat ieri:

"Cătălin Predoiu a legat piatra de gâtul justiţiei independente, iar coaliţia PSD-PNL-UDMR se pregăteşte să o arunce în apă. (...) După măcelărirea acestor legi în epoca Dragnea, ele trebuiau în primul rând corectate şi, în plus, modernizate. Modificarea acestor legi este un jalon din PNRR şi ar trebui să intre în vigoare până în iulie 2023. Problema este că, în loc să fie corectate şi modernizate, aceste legi în varianta Predoiu nu fac altceva decât să întărească influenţa politicului asupra justiţiei şi să consolideze puterea reţelei antireformiste create chiar în interiorul magistraturii. Cătălin Predoiu, în calitatea sa de servitor al intereselor obscure ale Sistemului şi politicienilor, a bătut palma cu pesediştii şi cu gruparea nocivă din CSM pentru a se asigura de sprijinul acestora. Le-a dat tuturor ce au vrut. Părţii din magistratură, care a luat poziţie în anii trecuţi împotriva derapajelor legislative şi care doreşte schimbări de substanţă care să întărească eficienţa şi independenţa justiţiei, i-a întors spatele. La fel şi forurilor europene care ne semnalează de ani de zile problemele grave din justiţie (Comisiei Europene, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, Grupul de State împotriva Corupţiei)".

Stelian Ion afirmă că viitoarele legi ale justiţiei păstrează intact interesul preşedintelui Klaus Iohannis în numirea procurorilor de rang înalt (procurorul general, şefii DIICOT şi DNA), în ciuda recomandărilor GRECO şi a recomandărilor din cadrul MCV.

"Acesta a fost unul dintre principalele motive de enervare a lui Iohannis anul trecut: cum să mai existe o entitate care să se interpună în procesul de desemnare a procurorilor de rang înalt iniţiat de ministrul justiţiei şi finalizat de Preşedinte? Ca atare, şi pe viitor avizele secţiei pentru procurori din cadrul CSM vor fi consultative, adică numai bune de ignorat de un preşedinte precum Iohannis. De ce toată tevatura asta? Simplu. Pentru că Sistemul patronat azi de Iohannis aşa gândeşte şi acţionează: politicienii parte a sistemului trebuie protejaţi de întrebările iscoditoare ale unor procurori prea curioşi şi insistenţi. Mai ales în aceste vremuri când sunt de tocat atâtea miliarde din PNRR şi din buget. Dacă ai toate pârghiile de numire a procurorilor şefi DNA, DIICOT, a Procurorului General, ai mai multe şanse să pui pe acele funcţii oameni receptivi la semnalele politice. Nu înseamnă că vei reuşi întotdeauna să ai această influenţă, dar îţi creezi toate premisele în acest sens", arată fostul ministru al Justiţiei.

Procedură parlamentară rapidă pentru modificarea legilor justiţiei

El critică şi posibilitatea acordată Procurorului General şi procurorilor-şef ai DIICOT şi DNA de a infirma soluţiile tuturor procurorilor din subordine.

"Este cel puţin discutabilă, dacă avem în vedere şi menţinerea modalităţii de numire a acestor procurori de rang înalt printr-un mecanism eminamente politic, controlat doar de către politicieni (ministrul justiţiei şi preşedinte). În aceeaşi notă se înscrie şi acordarea unor prerogative sporite Procurorului General legate de cariera procurorilor (delegări, detaşări)", afirmă Stelian Ion, care mai susţine că reintroducerea sancţiunii retrogradării, pe model militar, afectarea libertăţii de exprimare a magistraţilor prin menţinerea obligaţiei de abţinere de la "manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului", dar şi menţinerea avizului conform al ministrului apărării pentru magistraţii militari pregătesc "o Justiţie ca o cazarmă militară de către premierul plagiator".

Fostul ministru al Justiíei susţine că USR va folosi toate căile legale şi politice pentru a diminua impactul negativ al acestor legi asupra justiţiei, până în momentul în care va avea pârghiile de a face reformele reale în acest domeniu.

Pachetul legislativ a fost criticat şi de un membru al plenului CSM, judecătorul Gabriela Baltag, care a votat împotriva avizului pozitiv acordat de Consiliu. Gabriela Baltag a afirmat că nu a citit niciodată "legi mai retrograde", că nu vede nici un progres în noile legi ale Justiţiei, ci "dimpotrivă, concentrarea puterii în mâna unui număr restrâns de persoane".

Un alt magistrat din plenul CSM, judecătorul Evelina Oprina a afirmat în şedinţa din 12 august că proiectele propuse de Ministerul Justiţiei conţin

vulnerabilităţi majore care duc până la încălcări ale Constituţiei şi deciziilor Curţii Constituţionale, afectând întregul sistem judiciar.

Societatea civilă critică şi ea proiectele legislative aprobate ieri de Guvern. Organizaţiile neguvernamentale atrag atenţia asupra faptului că dispar prevederile legate de numirea şi revocarea poliţiştilor în poliţia judiciară prin ordin al Procurorului General, că se schimba filosofia reglementării în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor, prin introducerea - ca titular al acţiunii disciplinare - pe lângă Inspecţia Judiciară, a Procurorului General şi Preşedintelui ICCJ şi că se elimină .

procedura de revocare a membrilor CSM de către Adunările Generale ale judecătorilor şi procurorilor pe motiv de neîndeplinire corespunzătoare a atribuţiilor.

Cert este că, sub presiunea atingerii jalonului din PNRR şi a ridicării MCV pentru primirea ţării noastre în spaţiul Schengen, se anunţă o toamnă fierbinte deoarece actuala majoritate parlamentară PSD-PNL-UDMR pare dispusă să treacă peste orice critici, fluturând tuturor opozanţilor avizul pozitiv primit de la Consiliul Superior al Magistraturii pe pachetul legislativ privind modificarea legilor justiţiei. Mai mult, se pregăteşte o procedură de dezbatere rapidă şi de vot rapid în Senat şi Camera Deputaţilor a proiectelor legislative. Aşa cum a precizat Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele PSD, în sesiunea care va începe la 1 septembrie va exista o comisie specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbaterea modificărilor la legile justiţiei, care va întocmi un singur raport, pentru ca să nu existe diferenţe între legile votate de cele două Camere ale Parlamentului.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Prin adoptarea legilor justitiei,guvernul a desfintat romania. Se stia ca Predoiu,este o nulitate in materie juridica,lucru constatat de catre curtea constitutionala la codul penal pe care predoiu l-a conceput in mandatul anterior. Acum,odata cu introducerea in noul cod penal a articolului prin care se prevede ca Judecatorii nu mai trebuie sa tina cont de hotararile curtii constitutionale romania,a fost desfiintata ca stat iar curtea constitutionala,v-a deveni un STABOR,la cheremul justitiei. In constitutie,se prevede ca hotararile curtii sunt obligatorii si se pun in aplicare de indata si tot constitutia prevede ca,(nimeni nu este mai presus de cpnstitutie,legea suprema a romaniei. Asa ca,pentru TRADARE,daca guvernul nu poate fi bagat la puscarie pentru TRADARE,ca justitia nu o sa ii aresteze,maine,romanii,trebuie sa fie pe strada si sa nu plece deacolo pana ce guvernul,nu isi da demisia.Bai nebunilor,ati transformat romania ,intr-o colonie condusa de straini.Predoiu,a fost tot acela care a scos din codul penal infractiunea de subminarea economiei nationale si azi,toti HOTII care au nenorocit romania si pe romani,imprumutanduse miliarde de euro fara sa consulte romane sau cel putin sa spuna unde sunt banii,precum si BORFASII care au liberalizat preturile la gaze si curent,rad de romani in timp ce ei se imbogatesc prin parandaratul primit de samsarii care le-a vandut gazele si curentul pe doi lei,iar romanii care au construit centrale electrice si parcuri de gaze naturale sunt tratati ca si niste sclavi.Si atunci cine ma poate combate cand săun ca romania a ajuns o COLONIE vanduta de cei care conduc tara.?

    1. te certi cu predoiu ? nici acum nu ai inteles ca predoiu & co sint niste marionete . se pare ca nu gandesti mai mult ca simion care credea ca virgil popescu este vinovat de dezastrul din energie .

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

06 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9126
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6804
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9667
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6911
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.7598

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro