Rusia este ”panicată” de recentele operaţiuni ucrainene cu drone, inclusiv de atacurile care au vizat Sankt Petersburgul, a afirmat miercuri, la Bruxelles, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, într-un interviu acordat AFP.
Potrivit acesteia, reacţiile Moscovei trădează o stare de nelinişte şi lipsa unor soluţii eficiente în faţa noilor tactici utilizate de Kiev. Kallas consideră că această situaţie explică şi intensificarea atacurilor ruseşti asupra Ucrainei.
În cursul dimineţii de miercuri, drone ucrainene au lovit obiective energetice şi militare din Sankt Petersburg, chiar în ziua deschiderii unui important forum economic organizat anual în oraş. Kremlinul a avertizat că va răspunde în mod constant acestor operaţiuni, după ce cu o zi înainte un atac masiv cu rachete şi drone lansat de Rusia provocase moartea a 23 de persoane în Ucraina.
Conform sursei citate, în ultimele săptămâni, Ucraina şi-a amplificat atacurile asupra infrastructurii energetice şi a obiectivelor militare ruseşti, prezentându-le drept represalii la bombardamentele aproape zilnice efectuate de Moscova asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene.
Kallas susţine că Rusia se confruntă cu pierderi financiare şi umane semnificative, iar acest lucru ar determina Kremlinul să recurgă la atacuri tot mai frecvente împotriva populaţiei civile. Fostul premier estonian a afirmat, de asemenea, că restricţiile recente impuse accesului la internet în Rusia urmăresc să limiteze accesul cetăţenilor la informaţii despre situaţia reală, pentru a evita eventuale consecinţe politice pentru Vladimir Putin şi regimul său.
Oficialul european, aflat pe lista persoanelor urmărite de autorităţile ruse şi considerat una dintre cele mai critice voci la adresa Kremlinului, a declarat că liderul rus încearcă să amplifice sentimentul de teamă deoarece poziţia sa pe front s-ar fi slăbit. În opinia sa, obiectivul Moscovei este atât subminarea rezistenţei ucrainene, cât şi erodarea sprijinului acordat Kievului de societăţile occidentale.
Negocierile de pace rămân blocate
Referindu-se la discuţiile de pace iniţiate anul trecut sub auspiciile Statelor Unite, dar care nu au înregistrat progrese semnificative, Kallas a acuzat Rusia că nu participă la negocieri cu intenţii reale de compromis.
Ea a susţinut că Moscova continuă să promoveze cereri maximale fără a oferi concesii sau semnale concrete de flexibilitate, ceea ce împiedică avansarea dialogului.
În acest context, şefa diplomaţiei europene consideră esenţială menţinerea şi consolidarea presiunii asupra Federaţiei Ruse pentru a o determina să poarte negocieri efective cu Ucraina.
Uniunea Europeană analizează în prezent un nou pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, al 21-lea adoptat de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022.
Potrivit lui Kallas, măsurile aflate în discuţie vizează în special sectorul militar şi instituţiile financiare ruse, cu scopul de a limita capacitatea acestora de a atrage fonduri necesare continuării războiului.
Un element central al noului pachet îl reprezintă reducerea veniturilor obţinute de Rusia din exporturile



















































Opinia Cititorului