LAPAR avertizează că fermierii pierd bani în ciuda producţiilor record

Creşterea costurilor la energie şi lipsa unor politici agricole coerente adâncesc criza din agricultură, în condiţiile în care România a înregistrat în 2024 un deficit comercial agroalimentar de 4,8 miliarde de euro, susţine Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) într-un comunicat transmis redacţiei.

Organizaţia atrage atenţia că, deşi producţia de cereale a depăşit 14 milioane de tone, fermierii nu beneficiază de acest rezultat din cauza preţurilor scăzute pe pieţele internaţionale şi a costurilor interne în creştere. Liberalizarea pieţei de energie, fără măsuri de sprijin dedicate, a afectat în special pomicultura, viticultura şi legumicultura, unde depozitarea şi procesarea presupun un consum intens de electricitate.

„Facem de ani de zile apeluri la Guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria să discute şi să implementeze cu experţi, cu asociaţiile producătorilor agricoli un program pe termen lung, mediu şi scurt care să scoată agricultura şi economia românească din criză. Astăzi se plătesc subvenţii, dar rezultatul este zero pentru că nimeni nu este interesat să vadă ce produc aceste subvenţii”, a declarat Nicu Vasile, preşedintele LAPAR.

Acesta a subliniat că aproape jumătate din terenul arabil al României nu este fiscalizat, iar sectoare conexe precum industria chimică, petrochimia sau producţia de utilaje agricole au fost lăsate să se prăbuşească. „În acest context, nu mai putem decât să constatăm că agricultura României a devenit un sector captiv, care depinde de alţii. Scumpirea exagerată a energiei electrice, creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea salariilor fără un raport cu productivitatea muncii nu este decât încă un brânci dat agriculturii şi economiei româneşti de către cei care conduc România spre faliment”, a mai spus Nicu Vasile.

LAPAR avertizează că vânzarea terenurilor către fonduri de investiţii şi dependenţa de marii traderi internaţionali riscă să lase România fără control asupra propriei producţii agricole, accentuând vulnerabilităţile economiei naţionale.