Leonardo Badea: „Ritmul cu care vom transforma potenţialul pieţei de capital în realitate va face diferenţa”

În cadrul evenimentului "30 de ani de Bursă - trecut, prezent şi viitor al pieţei de capital" organizat de Bursa de Valori Bucureşti, Prim-viceguvernatorul BNR - domnul Leonardo Badea, a declarat:

„Ne reuneşte astăzi un moment cu semnificaţie specială: aniversarea a 30 de ani de existenţă a BVB în forma sa modernă, ca instituţie care reia tradiţia burselor româneşti întreruptă în 1948. Este o ocazie potrivită pentru a privi, cu atenţie şi echilibru, la parcursul BVB, dar şi la transformările prin care a trecut întreaga economie şi societate.

Nu doar prezentul, ci şi viitorul nostru depind de funcţionarea eficientă a pieţelor de capital. Economiile cu pieţe de capital solide cresc mai rapid, inovează mai mult şi fac faţă şocurilor economice mai bine decât cele care depind în mod covârşitor de finanţarea bancară.

Este deci, cu atât mai surprinzător paradoxul în faţa căruia ne aflăm. Uniunea Europeană integrează una dintre cele mai mari economii din lume, companii de talie mondială şi forţă de muncă superior calificată. Şi, cu toate acestea, pieţele europene de capital sunt încă fragmentate, cu potenţial parţial nevalorificat în raport cu amploarea celor americane. În Europa, doar 20% din finanţarea corporativă provine de pe pieţele de capital, în timp ce 80% din finanţare provine de la bănci. În Statele Unite, raportul este inversat - aproximativ 80% din finanţarea corporativă provine de pe pieţele de capital şi doar 20% din împrumuturi bancare.

Au trecut decenii de când se vorbeşte despre integrarea pieţelor de capital europene şi deja 10 ani de când a fost lansată oficial Uniunea Pieţelor de Capital. Progresul a fost însă extrem de lent. Avem 27 de regimuri de reglementare diferite, legi variate privind insolvenţa, sisteme fragmentate de compensare şi decontare şi diferenţe culturale în preferinţele de investiţii.

Încă din 2001, Raportul Lamfalussy identifica armonizarea cadrului de reglementare, capacitatea statelor membre de a aplica în mod coerent principiile comune şi flexibilitatea în vederea adaptării rapide la schimbările pieţei ca reprezentând pilonii esenţiali ai competitivităţii pieţelor europene. Procesul Lamfalussy a oferit arhitectura iniţială a integrării financiare europene, arhitectură care astăzi trebuie regândită şi adaptată la realităţile noii economii.

Mai recent, rapoartele Draghi şi Letta pledează pentru o accelerare a integrării pieţelor financiare europene. Raportul Draghi menţionează nevoia dezvoltării unor pieţe de capital europene profunde şi integrate ca precondiţie esenţială a competitivităţii continentului. Raportul Letta propune o „Uniune a economisirii şi investiţiilor”, ca liant dintre economiile naţionale şi capitalul european, creditată cu rolul de a reconfigura fragmentarea într-un avantaj de diversitate coordonată.

În acest context, dincolo de discuţia generală , experienţa pieţelor emergente din regiune pune în evidenţă potenţialul de creştere, iar Bursa de Valori Bucureşti demonstrează că evoluţia este posibilă: capitalizarea de piaţă s-a dublat în ultimii cinci ani, ajungând la aproape 57 miliarde euro în 2025; iar numărul investitorilor retail a crescut cu 348%, depăşind 274.000. Acest ritm important de dezvoltare a fost susţinut prin noi listări de companiilor private, prin introducerea la tranzacţionare a unor pachete de acţiuni ale unor companii la care statul este acţionar, precum şi prin emisiuni de obligaţiuni guvernamentale. Indicele BET-Total-Return a înregistrat o performanţă de +230% în ultimii cinci ani, plasându-se pe locul doi în regiune şi depăşind semnificativ pieţele emergente globale. Cifrele confirmă că reformele instituţionale consistente dublate de angajament strategic pot determina pe pieţele din Europa de Est performanţe comparabile cu cele ale pieţelor mature.

Totodată, reclasificarea Bursei de Valori Bucureşti la statutul de „piaţă emergentă secundară”, în urma upgrade-ului acordat de FTSE Russell în 2020, a consolidat încrederea investitorilor străini, a crescut lichiditatea şi a îmbunătăţit vizibilitatea companiilor româneşti pe plan internaţional.

Observând evoluţiile companiilor cotate la BVB, trebuie subliniat că, în termeni economici, ponderea companiilor nefinanciare listate este încă redusă. În 2024, acestea au generat doar 4,5 la sută din valoarea adăugată brută a sectorului nefinanciar, au angajat 1,3 la sută dintre salariaţi şi au deţinut 6,6 la sută din active. Aceste proporţii indică în mod evident că există un spaţiu foarte amplu pentru extinderea bazei de emitenţi.

De asemenea, se remarcă un grad ridicat de concentrare din punct de vedere al cifrei de afaceri. Companiile din sectorul industriei extractive deţin cea mai importantă pondere în cifra de afaceri a companiilor listate (40 la sută), deşi sunt în număr de trei. Sectorul cu cele mai multe firme este cel al industriei prelucrătoare (34 firme), care cumulează 27 la sută din cifra de afaceri. De asemenea, cele 4 companii din sectorul utilităţilor deţin 23 la sută din cifra de afaceri a firmelor listate, a treia cea mai ridicată pondere. Nicio firmă din sectorul agricol nu este însă listată pe piaţa principală.

Merită subliniat că, din anumite perspective, companiile listate au o performanţă economică şi financiară superioară celei a ansamblului companiilor nefinanciare. Rentabilitatea activelor (ROA) a fost de 9,8% în 2024, cu 1,2 puncte procentuale peste media sectorului. Totuşi, dimensiunea mai mare şi nivelul ridicat al capitalizării companiilor listate fac ca rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) să fie, în medie, mai redusă: 14% faţă de 23% la nivelul întregului sector nefinanciar.

Sănătatea financiară a companiilor listate este mult mai bună faţă de cea a întregului sector al companiilor nefinanciare din România. Aceste companii înregistrează niveluri mai favorabile, atât ale gradului de îndatorare, cât şi ale lichidităţii generale şi ale termenului de recuperare a creanţelor. În special gradul de îndatorare redus (38 la sută vs. 163 la sută la nivel agregat), indică un spaţiu considerabil al acestor companii de a atrage finanţare suplimentară pentru a-şi dezvolta activitatea în viitor.

În acelaşi timp, companiile listate la BVB prezintă caracteristici mai robuste ale structurii de finanţare comparativ cu restul economiei. Companiile listate se bazează semnificativ pe capital propriu (65 la sută, comparativ cu 36 la sută la nivelul întregii economii), iar datoriile comerciale reprezintă a doua sursă de finanţare, nivelul acestora în cazul companiilor listate fiind de aproape 10 la sută, cu circa 7,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în întreaga economie.

Portofoliul de credite bancare acordate companiilor listate însuma, în septembrie 2025, 9,4 miliarde lei şi prezintă o calitate superioară comparativ cu cel aferent întregului segment de companii nefinanciare. Deşi la nivel agregat rata NPL în România este de 2,82%, în cazul companiilor nefinanciare listate aceasta era de numai 0,15 la sută în septembrie 2025, faţă de 5,1 la sută pentru întreg segmentul companiilor nefinanciare din economie. Rata creditelor neperformante în rândul companiilor listate la BVB a evoluat mai favorabil decât dinamica la nivelul ansamblului companiilor nefinanciare. În 2024, aceasta s-a îmbunătăţit cu 0,15 puncte procentuale, în timp ce pentru companiile nefinanciare în ansamblu s-a înregistrat o deteriorare de 1,3 puncte procentuale.

Având în vedere preocuparea privind cauzele structurale ce determină deficitul ridicat al contului curent, este util să menţionăm că, din perspectiva activităţii de comerţ exterior, la finalul anului 2024, companiile listate la BVB au o însemnătate relativ redusă în totalul importurilor şi exporturilor, de 6,2 miliarde euro, respectiv 4 miliarde euro (echivalentul a 5,6 la sută şi, respectiv, 5,2 la sută din total economie).

Analizate în ansamblu, aceste date nu indică doar poziţia curentă, ci evidenţiază şi amploarea potenţialului de dezvoltare. De aceea, privesc cu încredere către oportunităţile care se prefigurează. Şi nu doar în cazul ţării noastre, ci al întregii regiuni.

Infrastructura digitală avansată facilitează tranziţia rapidă către sisteme de piaţă moderne; creşterea veniturilor generează rezerve importante de capital investibil; apartenenţa la UE oferă un cadru solid de reglementare şi acces la resurse financiare extinse; procesul de aderare la OECD determină creşterea transparenţei pe piaţă şi implementarea unei strategii articulate de dezvoltare a pieţei de capital; centrele emergente de inovare din Bucureşti, Praga, Tallinn sau Varşovia cultivă întreprinderi care vor necesita inevitabil pieţe de capital sofisticate pentru a le susţine etapele de creştere şi de maturizare.

Calea de urmat pentru Europa de Est constă atât în dezvoltarea regională, cât şi în integrarea cu pieţele europene mai largi. Pieţele interne ar trebui consolidate pentru a servi afacerile locale şi a oferi oportunităţi de investiţii pentru economiile populaţiei, inclusiv cele plasate în capitalul fondurilor autohtone de investiţii şi de pensii. Simultan, barierele în calea investiţiilor şi a listării transfrontaliere ar trebui eliminate, permiţând campionilor regionali să acceseze capitalul paneuropean, menţinând în acelaşi timp apartenenţa regională.

Sunt convins că piaţa de capital din România are un drum de dezvoltare bine conturat, iar direcţia sa este clară. Ceea ce însă va face diferenţa este ritmul cu care vom transforma acest potenţial în realitate. Iar în acest sens este esenţial să consolidăm infrastructurile de tranzacţionare, să diversificăm instrumentele disponibile, să extindem baza de investitori şi să atragem un număr tot mai mare de emitenţi din toate domeniile economiei.”