Lia Olguţa Vasilescu: ”Niciodată nu a fost atâta bătaie de joc din partea Guvernului faţă de administraţiile locale”

S.B.
Politică / 18 ianuarie, 16:31

Lia Olguţa Vasilescu: ”Niciodată nu a fost atâta bătaie de joc din partea Guvernului faţă de administraţiile locale”

Primarul municipiului Craiova, Olguţa Vasilescu, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, susţine că niciodată administraţiile publice locale nu au fost tratate cu ''atâta bătaie de joc'' de Guvern cum se întâmplă acum, motiv pentru care primarii din toate partidele sunt nemulţumiţi de premierul Ilie Bolojan, nu numai cei social-democraţi, informează Agerpres.

Vasilescu a afirmat duminică, într-o conferinţă de presă susţinută în faţa sediului societăţii Electrocentrale Craiova, că Ilie Bolojan urmează să aibă o întâlnire cu primarii pe tema noului pachet de disponibilizări în administraţia locală şi a creşterilor de impozite şi taxe.

''Aşa cum aţi aflat, probabil tot surplusul de taxe şi impozite locale pe care primăriile îl vor strânge de la cetăţeni va merge către bugetul de stat. Statul nu va lua direct din aceste taxe, dar va scădea cotele de IVG (n.red.: impozitul pe venitul global) şi de TVA care revin localităţilor, care sunt tot banii cetăţenilor din localităţile respective. Nu sunt bani pe care îi dă Guvernul, aşa cum se minte intenţionat. Aceia sunt bani care se reţin din taxele şi impozitele cetăţenilor din localităţile respective şi automat, dacă se va face acest lucru, bugetele localităţilor nu vor creşte, deşi taxele şi impozitele locale au crescut, astfel încât cetăţenii, din păcate, nu vor putea să resimtă lucruri mai multe care să se facă în localităţile lor. Din păcate, până acum, discuţiile pe care le-am avut în Asociaţia Municipiilor din România nu s-au concretizat în niciun fel. Domnul Bolojan ne-a anunţat doar că vrea să facă acest lucru. Se va discuta însă în coaliţie'', a declarat Olguţa Vasilescu.

Aceasta a subliniat că Primăria Craiova ''se numără printre norocoşi'', pentru că bugetul i-a permis să aloce bani pentru continuarea proiectelor prin PNRR, bani pe care Guvernul i-a trimis pe 31 decembrie.

''Din fericire, noi nu am resimţit atât de tare criza din ultimul an, în sensul că timp de nouă luni nu s-au achitat facturile din PNRR, către care sunt bani din fondurile europene şi care ar fi trebuit să intre în bugetele localităţilor, prin ministerele de resort, ca să se poată plăti sumele respective către firmele care construiesc în Craiova. Din fericire, bugetul ne-a permis să alocăm aceşti bani şi să nu întrerupem deloc lucrările, aşa cum s-a întâmplat în alte localităţi din România. Ca să înţelegeţi ce bătaie de joc: până la urmă, banii din PNRR care sunt în România şi care trebuiau să fie viraţi în ultimele nouă luni au sosit la localităţi în data de 31 decembrie, când practic nu se mai puteau face niciun fel de plăţi. Asta arată modul în care Guvernul României tratează, din păcate, primăriile. Şi atunci mă întrebaţi dumneavoastră cum ar trebui să reacţioneze primarii din cauza aceasta? Vedeţi nemulţumirea primarilor. Din cauza aceasta, vă spun că nu numai primarii PSD sunt nemulţumiţi, ci primarii din toate partidele politice, pentru că niciodată nu a fost atât de multă bătaie de joc în ceea ce priveşte tratamentul pe care îl asigură Guvernul administraţiilor publice locale'', a spus Olguţa Vasilescu.

Potrivit acesteia, cei mai afectaţi de creşterile de taxe şi impozite sunt cei mai săraci dintre români, deoarece au fost eliminate şi anumite reduceri, cum ar fi cele pentru blocurile de locuinţe vechi.

''De exemplu, pentru locuinţe în blocuri care au o vechime mai mare de 50 de ani, să zicem, acolo existau nişte reduceri de taxe. Or, s-au eliminat toate aceste reduceri. Cei mai afectaţi sunt într-adevăr cei mai săraci, cei care locuiesc în aceste blocuri, care sunt cele mai vechi. Dar acesta este textul legii, aici nu are nicio legătură cu niciun fel de primărie, nu este vreo intervenţie, este pur şi simplu textul aşa cum a fost scris'', a precizat primarul Craiovei.

Legat de reducerile de cheltuieli cu personalul pe care Primăria Craiova va trebui să le facă, Vasilescu a subliniat că va alege să facă disponibilizări, şi nu reduceri de salarii, iar în acest sens va renunţa la 19 angajaţi.

''La Craiova ar trebui să disponibilizăm 19 persoane. Nu voi face reduceri de salarii, voi face disponibilizări. De altfel, şi aici a fost o minciună care s-a perpetuat tot timpul, cum că PSD-ul este împotriva reformei şi împotriva disponibilizărilor. Asociaţia Municipiilor din România şi eu, personal, milităm de trei ani de zile pentru o lege care înseamnă evaluarea scrisă a funcţionarilor publici în fiecare an. Asta înseamnă că în momentul în care funcţionarul este nepregătit, nu înţelege că trebuie să trateze cu respect cetăţenii, automat el poate să fie disponibilizat. Până acum, oricâte disponibilizări am încercat să facem, din păcate, instanţele ne-au dat înapoi funcţionarii publici ca să-i angajăm. Practic, era un fel de stat în stat. Nu exista niciun fel de posibilitate de a elimina din primărie un funcţionar public, chiar şi atunci când el greşea flagrant. Şi ştiţi foarte bine că au fost cazuri la Craiova când s-a greşit flagrant şi din păcate instanţele le-au dat câştig de cauză'', a menţionat Olguţa Vasilescu.

Opinia Cititorului ( 24 )

  1. primariile au marit taxele pe proprietati cu 80%, nu bolojan, ce-i drept el le-a dat voie.

    1. aici a scris prostul satului in direct.

      hotul sef zice - furati ba cat puteti si cat vreti acum cat va las io ca alta ocazie nu mai aveti!

      ce crezi ca vor face gainarii boschetari din primarii??? 

      Doamna PRIMAR. Desi am apreciat faptul ca ati facut din Craiova cel mai BOGAT MUNICIPIU din Romania ca l-ati infrunta pe Bolojan, ca sunteti nemultumita de felul in care este condusa Romania, ca ati amenintat cu iesirea PSD de la Guvernare, nu pot sa nu constat ca toate masurile ANTISOCIALE care au saracit si saracesc si mai rau Romanii, au fost luate cu SPRIJINUL NECONDITIONAT al PSD. Recent, am fost prin Tara si din discutiile purtate cu primari din FIEFUL PSD, acestia au spus ca nu se mai simt reprezentati de PSD si se gandesc serios sa migreze la AUR. Cu actuala conducere a PSD, care este un fel de STALP al coalitiei , cred ca la urmatoarele ALEGERI nu veti lua nici 10% din voturile Romanilor. Sunteti Partidul, care puteti sa puneti capat SUFERINTEI POPORULUI Roman prin iesirea de la Guvernare, insa ,observ ca PSD,este PARTIDUL care F..e PATRIA si POPORUL MOARE de FOAME. Fiti BARBATA si luati dumneavoastra HATURILE inainte ca ,CARUTA sa intre cu OISTEA in GARD. Altfel de VORBE MINCINOASE, Romanii ,sunt satui.!

    În București.

    Și puteau sa nu crească cu atât, - dar sa ia banii și sa dea vina pe Bolojan.  

    În 1989 România avea 23 milioane locuitori, 9 milioane salariați și profesori si medici mai puțini.  

    Ăsta nu zice Olguta ?

    Si cine a creat situația ăsta, - nu ai ei ? 

    1. nu ai ei, ci ai tai!

    lacrimi de crocodili :)

    Niciodată nu au fost așa bogați primarii că acum...

    Toată lumea știe de unde ,cum... 

    PSD-ul nu spune nimic de corupția generalizată....

    Acum știm de ce magistrații îi ajută... 

    1. Si-au luat pe magistrati de șase...

    Ieșiți de la guvernare.

    BețIva asta PSD ista vorbeste prostii …

    niciodata devalizatorii tarii nu au fost mai obraznici

    daca va este greu, stimata doamna, de ce nu va schimbati domeniul de activitate ?

    1. "Din interes! Si urmeaza:"pentru cetatenii acestei urbe"!:)))

    ...

    1. Diagnosticul corect: euro fără stat = sclavie prin datorie

    Problema fundamentală a zonei euro este cunoscută, dar rar spusă direct: 

    Există o monedă federală fără un stat federal. 

    Consecinţele: 

    statele membre nu emit moneda în care se îndatorează; 

    nu controlează dobânda; 

    nu pot monetiza datoria; 

    sunt tratate ca „entităţi riscante”, exact ca firmele sau coloniile. 

    De aici rezultă: 

    austeritate structurală; 

    transfer de resurse către creditorii financiari; 

    disciplinare politică prin pieţe şi agenţii de rating. 

    ???? Aceasta este sclavia modernă prin datorie, nu o metaforă morală, ci un mecanism tehnic. 

    2. Singura ieşire logică: BCE ca bancă centrală a unei federaţii reale 

    Dacă ieşirea din euro este exclusă, atunci există o singură alternativă coerentă: 

    transformarea BCE din bancă centrală „tehnocrată” într-o bancă centrală federală reală. 

    Ce ar însemna asta concret? 

    a) BCE să finanţeze direct bugetul UE 

    eurobonduri emise de UE, nu de state; 

    cumpărate direct de BCE; 

    dobândă zero sau simbolică; 

    maturitate foarte lungă sau perpetuă. 

    Exact ce face: 

    FED pentru SUA, 

    Banca Japoniei pentru Japonia, 

    dar UE refuză să recunoască oficial. 

    b) Datoria să fie mutualizată şi scoasă din logica pieţei 

    datoriile naţionale să fie con vertite parţial în datorie federală; 

    statele să nu mai fie penalizate individual; 

    să dispară spread-urile „disciplinare”. 

    Altfel spus: 

    să înceteze tratamentul statelor ca debitori subordonaţi. 

    c) Sfârşitul Maastrichtului ca dogmă 

    Criteriile de deficit şi datorie: 

    nu sunt legi economice; 

    sunt instrumente politice de control. 

    Într-o federaţie reală: 

    deficitul este decizie politică; 

    banca centrală îl poate susţine; 

    inflaţia, nu datoria, devine limita reală. 

    3. Legătura cu războiul: fereastra istorică (şi pericolul) 

    Aici intră războiul actual în ecuaţie. 

    Istoric, marile salturi instituţionale s-au produs: 

    în timpul războaielor, 

    sau imediat după ele. 

    UE face deja paşi care ar fi fost de neimaginat în timp de pace: 

    fonduri comune masive; 

    împrumuturi mutualizate (NextGenerationEU); 

    militar izare accelerată; 

    suspendarea temporară a regulilor fiscale. 

    ???? Războiul creează pretextul pentru federalizare. 

    Dar există două direcţii posibile. 

    4. Cele două scenarii opuse 

    Scenariul A – Federalizare democratică (rar, dar posibil) 

    BCE devine bancă centrală federală; 

    UE capătă buget real; 

    datoria este mutualizată; 

    investiţiile publice sunt finanţate monetar; 

    dobânda încetează să fie instrument de dominaţie. 

    Rezultat: 

    st atele scapă de capcana datoriei; 

    indivizii scapă de austeritate permanentă; 

    UE devine actor geopolitic real. 

    ???? Acesta este singurul scenariu care rupe lanţul sclaviei prin datorie. 

    Scenariul B – Federalizare autoritară (mai probabil) 

    cheltuieli masive pentru război şi securitate; 

    împrumuturi comune, dar cu condiţionalităţi dure; 

    BCE finanţează indirect, opac; 

    control social crescut; 

    populaţia plăteşte prin inflaţie, taxe, austeritate. 

    Rezultat: 

    s tatele devin administratori ai datoriei; 

    indivizii devin garanţii sistemului; 

    „economia de război” devine normalitate. 

    ???? Acesta este drumul spre noul statut de sclavi, naţionali şi individuali. 

    5. De ce lupta se dă acum 

    Pentru că: 

    arhitectura veche este deja moartă; 

    regulile sunt suspendate de facto; 

    urmează rescrierea lor. 

    Întrebarea nu este: 

    dacă BCE va deveni bancă centrală federală, 

    ci: 

    în interesul cui şi cu ce control democratic. 

    6. Concluzie dură, dar lucidă 

    Aderarea la euro fără: 

    bancă centrală federală, 

    buget comun, 

    mutualizarea datoriei, 

    înseamnă: 

    re nunţare definitivă la suveranitatea economică şi transformarea statelor şi cetăţenilor în debitori perpetui. 

    Războiul oferă ultima fereastră pentru corectarea acestui defect structural.

    Dacă ea este ratată, noua ordine europeană nu va fi una a solidarităţii, ci a disciplinei prin datorie şi frică. 

    1. Dreptul regalian de a bate moneda – ce a mai rămas din el

    Istoric, dreptul de a emite monedă a fost: 

    un atribut al suveranităţii, 

    legat direct de capacitatea statului de a guverna şi de a face război. 

    În forma clasică: 

    statul emitea moneda, 

    o introducea în economie prin cheltuieli publice, 

    fără a crea datorie. 

    Astăzi, acest drept: 

    nu a dispărut, dar 

    a fost delegat (sau capturat, după perspectivă) de: 

    bănci centrale „independente”, 

    pieţe financiare, 

    tratate internaţionale. 

    În zona euro, statele nu mai au drept monetar, ci doar drept fiscal. 

    2. Paradoxul actual: statul fără monedă, băncile cu monedă 

    Aici apare ruptura fundamentală: 

    Statul: 

    n u poate crea monedă, 

    trebuie să se împrumute, 

    plăteşte dobândă, 

    este constrâns de Maastricht. 

    Băncile comerciale: 

    creează credit din nimic, 

    obţin profit din dobândă, 

    sunt salvate de stat în criză. 

    Este o inversare istorică a suveranităţii: 

    entitatea care poartă răspunderea politică nu controlează instrumentul monetar, iar entitatea care controlează instrumentul nu poartă răspundere politică. 

    3. Se poate împăca mecanismul creditului cu dreptul regalian? 

    Da, printr-un model de monedă suverană / credit public 

    Există mai multe variante teoretice şi istorice: 

    a) Emisiune monetară directă pentru cheltuieli publice 

    Statul: 

    emite monedă prin banca centrală, 

    finanţează direct investiţii publice, 

    fără emitere de datorie. 

    Exemple: 

    „gre enbacks” (SUA, sec. XIX), 

    Japonia (parţial, azi), 

    QE-ul actual (dar indirect şi opac). 

    ???? Diferenţa esenţială: 

    banii intră fără dobândă şi fără datorie. 

    b) Bancă publică de credit 

    Statul creează: 

    o bancă publică, 

    care emite credit pentru proiecte strategice, 

    cu dobândă minimă sau zero, 

    profiturile revin statului. 

    Exemple: 

    KfW (Germania), 

    Bank of North Dakota. 

    c) Separarea strictă a funcţiei de creare a banilor 

    Modelul „sovereign money”: 

    doar banca centrală creează bani, 

    băncile comerciale doar intermediază. 

    Avantaj: 

    control asupra masei monetare. 

    Cost: 

    reducere masivă a creditării speculative, 

    opoziţie violentă a sectorului financiar. 

    4. Ştergerea datoriilor şi ieşirea din Maastricht: este posibil? 

    Tehnic: da 

    Politic: extrem de dificil 

    Variante reale: 

    Monetizarea datoriei (inflaţie controlată) 

    Restructurare / haircut 

    Mutarea datoriilor în bilanţul băncii centrale 

    Ieșirea din zona euro (redobândirea monedei) 

    De ce Maastricht este incompatibil? 

    Pentru că: 

    tratează deficitul ca viciu moral, 

    ignoră rolul ciclurilor economice, 

    favorizează capitalul financiar în defavoarea statului. 

    Maastricht nu este o regulă economică neutră, 

    ci o alegere politică ideologică. 

    5. De ce nu se face? 

    Pentru că: 

    ar reduce drastic puterea pieţelor financiare, 

    ar elimina renta dobânzii suverane, 

    ar muta controlul monetar înapoi în sfera politică, 

    ar cere responsabilitate democratică reală. 

    Pe scurt: 

    ar schimba raportul de putere. 

    6. Concluzie: soluţie există, dar nu fără cost 

    Împăcarea: 

    credit ului din nimic, 

    cu dreptul regalian de emisiune, 

    este posibilă tehnic, dar presupune: 

    renunţarea la dogma „independenţei absolute” a băncilor centrale, 

    revizuirea tratatelor europene, 

    acceptarea inflaţiei moderate ca instrument politic, 

    control democratic asupra creditului. 

    Nu este o problemă de imposibilitate economică,

    ci de voinţă politică şi conflict de interese. 

    1. Ce înseamnă, de fapt, „credite din nimic”

    Formula este provocatoare, dar nu este o metaforă. În sistemul monetar modern, majoritatea banilor nu sunt creaţi de state, ci de bănci comerciale, sub forma creditului. 

    Când o bancă acordă un credit: 

    nu împrumută bani existenţi în seif, 

    nu redistribuie economii prealabile, 

    ci creează simultan: 

    un activ (creanţa asupra debitorului), 

    şi un pasiv (depozitul din contul clientului). 

    Banii apar printr-o simplă înscriere contabilă. 

    De aici expresia „din nimic”: nu există o economisire anterioară care să fie sacrificată; există doar încrederea că datoria va fi onorată în viitor. 

    2. Mecanismul tehnic: de la excepţie la regulă 

    a) De la rezerve la promisiuni 

    În teorie, băncile sunt constrânse de: 

    rezerve minime, 

    cerinţe de capital, 

    supraveghere prudenţială. 

    În practică, ele sunt constrânse doar de cererea solvabilă şi de profitabilitate. 

    Banca centrală: 

    nu controlează direct cantitatea de credit, 

    ci furnizează rezervele după ce creditul a fost creat, 

    pentru a nu bloca sistemul. 

    Astfel, relaţia cauzală este inversată: 

    creditul creează depozitul, nu depozitul creditul. 

    Această realitate este recunoscută explicit chiar de Banca Angliei (2014). 

    b) De la credit productiv la credit speculativ 

    Iniţial, creditul era justificat prin: 

    investiţii productive, 

    extinderea capacităţii economice. 

    Treptat, însă: 

    o parte tot mai mare a creditului finanţează active existente (imobiliare, acţiuni), 

    nu crearea de valoare nouă, 

    ci creşterea preţurilor. 

    Aici apare efectul de bulă. 

    3. De ce sistemul acceptă „crearea din nimic” 

    a) Pentru că funcţionează… până nu mai funcţionează 

    Crearea de credit: 

    accelerează creşterea economică, 

    permite statelor să amâne decizii politice dureroase, 

    oferă lichiditate şi stabilitate aparentă. 

    În lipsa acestui mecanism: 

    economiile moderne ar intra rapid în deflaţie, 

    şomajul ar exploda, 

    datoria existentă ar deveni imposibil de rambursat. 

    Cu alte cuvinte: 

    sistemul este prizonierul propriei invenţii. 

    b) Pentru că socializează pierderile 

    Când creditul creat din nimic eşuează: 

    pierderile sunt transferate către: 

    stat, 

    banca centrală, 

    populaţie (inflaţie, austeritate). 

    Când creditul reuşeşte: 

    câştigurile rămân private. 

    Acesta este nucleul moral al problemei. 

    4. Limita periculoasă: când „nimicul” devine toxic 

    a) Datoria mai rapidă decât economia 

    Atunci când: 

    datoria creşte mai repede decât PIB-ul, 

    veniturile viitoare nu pot susţine promisiunile, 

    refinanţarea devine singura soluţie, 

    creditul nu mai este combustibil economic, ci sedativ. 

    b) Războiul şi criza ca supape 

    Istoric, când sistemul ajunge aici, apar: 

    crize majore, 

    inflaţie accelerată, 

    defaulturi, 

    sau războaie. 

    Nu pentru că războiul „creează valoare”, 

    ci pentru că: 

    permite anularea tacită a datoriilor, 

    justifică inflaţia, 

    impune sacrificii populaţiei. 

    Aici se leagă direct tema ta anterioară. 

    5. Concluzie: nu „din nimic”, ci din viitor 

    Poate cea mai corectă formulare ar fi: 

    Creditele nu sunt create din nimic, ci din viitorul promis. 

    Problema apare atunci când: 

    viitorul este deja ipotecat de prea multe ori, 

    iar „inginerii” continuă să emită promisiuni ca şi cum resursele ar fi infinite. 

    Atunci, „nimicul” nu mai este un artificiu contabil,

    ci golul real în care poate cădea întregul sistem. 

    bataia de joc ti-este si tie arma preferata

    La cate debiteaza Olguta zicala " e bine sa gandesti la rece" cade...Mai bine le-ar da oltenilor caldura din

    "castigurle" alea enorme pe care zice ca le are de la targ! 

    dati indianului salvator , care si-a riscat viata , un titlu onorific sa si-l bage undeva.

    Ce lipsa de obraz si de rusine !

    O cuconiță tare-n gură

    psd de ai votat doar belea ai capatat,

    pacoste, incurcatura, toti is hoti si tari in gura 

    vor averi peste masura, 

    privilegii, interese , functii mari doar pe alese. 

    sunt stapani pe doctorate chiar de nu au multa carte, 

    prin scandal si acuzatii vor sa ne avem ca fratii.

    E adevarat ca e dureros ca restringerile de activitate si de plati de la primarii afecteaza pe cei nevoiasi ,dar precis se poate face ceva la nivelul primariilor sa ajute iarna asta . Cum a gestionat platile din PNRR e misistrul Pislaru si eu imi aduc aminte ca exact asa au primit niste aprobari si viramente de la CE pe final de decembrie 2025 ,deci nu tinea de Bolojan sau de guvern .Ce vedem e ca d Vasilescu ,desi este cea care a umflat pensiile prin legea care a trecut numai sub Ciolacu ( inainte de asta a fost considerata nesustenabila) si deci a generat una din cauzele situatiei actuale de criza ( si ar trebui sa sprijine guvernul ca sa poata trece bugetul acum) tocmai ea iese la atac pe deficitele astea gemene ! Pai Bolojan nu a generat aceste obligatii cu pesiile speciale ,cu legea salarizarii ( tot doamna Olguta!) ,cu pensii speciale ,dat drumul la cumul pensie ,indemnizatii ,salarii ,ultiple etc ,el era la judet atunci ! Deci acuzele astea trebuie sa fie autoacuzatii sau mea culpa ,nu sa arunce vina pe altii ! Dar eu cred ca d Vasilescu ataca masiv ca sa i faca loc sotului C Manda la varful PSD : adica sa se faca trecerea de la familia Pandele Vrinceanu la fam Manda Vasilescu ,asa cum intelege tot partidul respectiv !

    frumoasa doamna ce dorinte aveti toate va vor fi indeplinite, doriti sa fiti prim ministru , se aproba , il doriti pe sotul dvs presedinte, se aproba, il vreti pe fostul sot ministru, se aproba, o vreti pe sora dvs vice prim ministru , se aproba.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

06 Feb. 2026
Euro (EUR)Euro5.0923
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3190
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.5529
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8630
Gram de aur (XAU)Gram de aur676.6689

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
ccib.ro
disb.ro
tophotelawards.ro
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
solarenergy-expo.ro
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb