Reporter: Accesul la investiţii s-a extins semnificativ în ultimii ani, în principal prin intermediul platformelor online şi al aplicaţiilor de tranzacţionare, astfel încât accesul la instrumente financiare complexe este tot mai facil. Cum se schimbă riscurile pentru investitori în acest context?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Accesul la investiţii este astăzi mai simplu ca niciodată. Paradoxul este că, în acelaşi timp, riscurile devin uneori mai greu de identificat. Accesul la investiţii în România s-a simplificat considerabil în ultimii ani, în special datorită digitalizării serviciilor financiare. Dacă în trecut investiţiile pe piaţa bursieră presupuneau proceduri mai complexe şi o investiţie iniţială relativ ridicată, în prezent un investitor poate deschide un cont de tranzacţionare online în timp scurt şi poate începe să investească cu sume relativ mici (e.g. Fidelis). Această evoluţie a contribuit la creşterea interesului pentru instrumentele financiare listate. De exemplu, numărul investitorilor individuali de pe piaţa de capital din România a depăşit pragul de 285.000 la finalul anului trecut, de două ori mai mulţi decât acum trei ani şi de aproape cinci ori mai mulţi decât acum cinci ani. Această creştere arată o participare tot mai mare a investitorilor la piaţa de capital, dar în acelaşi timp aduce şi o expunere mai largă la riscurile specifice investiţiilor.
În paralel cu creşterea accesului la investiţii, produsele financiare disponibile investitorilor au devenit mai diversificate şi mai sofisticate. Pe lângă instrumentele tradiţionale, precum acţiunile sau obligaţiunile listate la Bursa de Valori Bucureşti, incluzând aici şi titlurile de stat Fidelis care s-au bucurat de un interes crescut în ultimii ani (22% din totalul investitorilor deţin numai titluri emise de Ministerul Finanţelor), investitorii pot avea acces la fonduri de investiţii sau alte instrumente financiare cu structură mai complexă. Aceste produse pot contribui la diversificarea portofoliilor şi la o gestionare mai eficientă a capitalului, însă necesită şi o înţelegere mai profundă a mecanismelor de funcţionare şi a riscurilor implicate.
Un alt element care influenţează riscurile pentru investitori este viteza cu care circulă informaţia şi, în acelaşi timp, sursa acesteia - dacă vorbim despre informaţii oficiale şi verificabile sau despre opinii şi recomandări din mediul online. Platformele digitale şi accesul rapid la informaţii financiare pot determina luarea unor decizii de investiţii într-un interval foarte scurt de timp, uneori sub impact emoţional. În mediul online sunt promovate frecvent oportunităţi de investiţii sau recomandări privind anumite instrumente financiare inclusiv de către entităţi sau persoane care nu sunt autorizate să ofere astfel de servicii, ceea ce poate crea confuzie pentru investitori şi poate conduce la asumarea unor riscuri care nu sunt pe deplin înţelese.
Complexitatea unor produse financiare, viteza mai mare de reacţie a pieţei la informaţii şi influenţa mediului online asupra deciziilor de investiţii fac ca educaţia financiară şi informarea corectă să devină elemente esenţiale pentru investitori. Din perspectiva autorităţilor de reglementare, un obiectiv central rămâne consolidarea unui cadru care să susţină dezvoltarea pieţei, asigurând în acelaşi timp un nivel adecvat de protecţie pentru investitori. Un principiu simplu rămâne esenţial pentru investitori: investiţiile trebuie realizate prin entităţi autorizate şi supravegheate. Pe site-ul Autorităţii există Registrul entităţilor reglementate, unde orice investitor poate verifica dacă o entitate are dreptul legal de a furniza servicii de investiţii. Într-o piaţă tot mai complexă, primul gest de protecţie pentru investitor rămâne verificarea entităţii prin care investeşte.
Reporter: Mediul online este tot mai frecvent utilizat pentru promovarea unor oferte de investiţii înşelătoare, care promit câştiguri rapide şi folosesc uneori imaginea unor persoane sau instituţii cunoscute din domeniul financiar - precum guvernatorul BNR, reprezentanţi ai BVB sau chiar ai ASF - pentru a crea aparenţa de legitimitate. Cum se pot proteja investitorii de astfel de oferte înşelătoare şi care sunt principalele semnale de alarmă pe care ar trebui să le aibă în vedere înainte de a lua o decizie de investiţie?
Gabriel-Ioan Avrămescu: În pieţele financiare nu există câştiguri rapide şi sigure. Dacă o ofertă promite exact acest lucru, este primul semnal de alarmă. Fenomenul ofertelor înşelătoare nu este nou, însă mediul online a amplificat semnificativ dimensiunea lui. Reţelele sociale, platformele de publicitate digitală şi aplicaţiile de mesagerie permit răspândirea rapidă a unor mesaje care promit randamente ridicate într-un timp foarte scurt. De multe ori, aceste scheme folosesc elemente care creează aparenţa de credibilitate: platforme de tranzacţionare care imită interfeţe reale, testimoniale fictive sau utilizarea abuzivă a imaginii unor persoane publice sau instituţii financiare.
Potrivit mai multor analize publicate de ESMA, fraudele de investiţii reprezintă una dintre principalele cauze ale pierderilor financiare pentru investitorii individuali din Uniunea Europeană. De multe ori, fraudele financiare nu sunt construite pe produse sofisticate, ci pe promisiuni care exploatează dorinţa de câştig rapid. Din perspectiva Autorităţii, monitorizăm constant astfel de situaţii şi publicăm pe site-ul ASF alerte atunci când identificăm entităţi care oferă servicii şi activităţi de investiţii cu instrumente financiare fără ca acestea să fie autorizate să presteze astfel de servicii. De asemenea, colaborăm cu alte autorităţi naţionale şi europene pentru a realiza un schimb de informaţii cu privire la astfel de practici cu scopul limitării impactul acestora. Mesajul pentru investitori este unul foarte clar: dacă o ofertă promite câştiguri mari fără a explica riscurile sau fără a prezenta informaţii clare despre companie, trebuie tratată cu maximă prudenţă.
Reporter: Ce rol poate juca educaţia financiară în formarea unui comportament informat şi prudent al investitorilor?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Cea mai eficientă protecţie a investitorilor nu este o sancţiune sau o regulă, ci capacitatea lor de a înţelege riscul. Reglementarea şi supravegherea creează cadrul de funcţionare al pieţei de capital, stabilesc standarde pentru intermediari şi mecanisme de protecţie pentru investitori. Totuşi, decizia finală de investiţie aparţine întotdeauna investitorului. Nivelul de înţelegere a pieţelor financiare influenţează direct calitatea acestor decizii. Datele OECD arată că alfabetizarea financiară rămâne un obiectiv important în multe economii. Procentul celor care pot explica concepte de bază precum diversificarea riscului sau dobânda compusă rămâne la un nivel destul de redus.
Această situaţie arată că educaţia financiară nu este doar un subiect teoretic. Ea are consecinţe concrete asupra modului în care oamenii economisesc, investesc şi îşi gestionează riscurile. Un investitor informat nu este doar mai protejat, el contribuie şi la stabilitatea pieţei. Pentru ASF, educaţia financiară reprezintă o direcţie strategică. Autoritatea dezvoltă programe educaţionale pentru tineri, parteneriate cu instituţii academice şi iniţiative de informare publică menite să crească nivelul de înţelegere a pieţelor financiare.
Reporter: Cum poate fi încurajată o relaţie mai responsabilă între investitori şi piaţa de capital?
Gabriel-Ioan Avrămescu: O piaţă de capital matură nu se rezumă doar la un număr mare de companii listate, ci implică şi investitori care înţeleg riscul investiţiilor realizate. Investiţiile ar trebui privite şi ca parte a unei strategii financiare pe termen lung, nu numai ca o oportunitate de câştig pe termen scurt. În economiile dezvoltate, participarea investitorilor individuali la piaţa de capital este strâns legată de economisire, diversificarea portofoliului şi planificarea financiară pe termen lung. Reglementările europene impun standarde ridicate de transparenţă şi protecţie a investitorilor, iar rolul autorităţii de supraveghere este să monitorizeze şi să se asigure de respectarea acestor reguli. De exemplu, regulile prestării serviciilor şi activităţilor de investiţii cu instrumente financiare obligă intermediarii să evalueze profilul investitorului şi să ofere produse adecvate nivelului său de experienţă şi toleranţă la risc, iar respectarea acestor obligaţii sunt supravegheate atent de autoritate. Dar, o piaţă de capital solidă se construieşte pe doi piloni - reguli clare pe de o parte dar şi investitori informaţi care înţeleg riscurile, drepturile şi obligaţiile care le revin în urma unei investiţii.
Reporter: Care este rolul reglementării în menţinerea încrederii în piaţa financiară?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Fără încredere, capitalul nu circulă. Prin esenţa ei piaţa de capital se bazează pe încrederea investitorilor, pe încrederea acestora că pieţele funcţionează corect, pe încrederea că intermediarii şi toate instituţiile pieţei aplică reguli de funcţionare corecte, transparente şi acţionează cu respectarea drepturilor investitorilor.
Această încredere este dată de existenţa unor reguli aplicabile tuturor celor care prestează acelaşi tip de activităţi, reguli cuprinse în reglementări clare şi transparente ce sunt aplicate uniform.
Reglementarea trebuie să menţină un echilibru între dorinţa şi tendinţa continuă a pieţei de inovaţie şi nevoie de protejare a intereselor investitorilor, să asigure prevenirea apariţiei unor riscuri şi corectarea unor dezechilibre ce pot apărea ca urmare a unor comportamente necorespunzătoare.
De aceea, procesul de consultare cu participanţii la piaţă trebuie să continue şi ulterior elaborării unui act normativ, pe tot parcursul aplicării acestuia, iar reglementările trebuie actualizate ori de câte ori rezultă o situaţie din practică ce necesită o standardizare prin reguli aplicate şi respectate uniform de toţi participanţii la piaţă.
Reporter: Vă mulţumesc!
(Va urma)















































