Investigaţie FTM: Băncile europene pariază pe Palantir, în ciuda riscurilor pentru valorile democratice

Pariul masiv al celor mai importanţi finanţatori europeni pe gigantul tehnologic american Palantir capătă proporţii tot mai controversate, în pofida unui val în creştere de îngrijorări legate de drepturile omului, securitatea europeană şi chiar viitorul democraţiei pe continent, relevă o investigaţie jurnalistică publicată ieri de site-ul Follow the Money (FTM), realizată în colaborare cu publicaţii din mai multe ţări europene.

Sursa citată arată că, într-un context tensionat, în care tehnologia devine instrument geopolitic, peste 100 de bănci, administratori de active, asigurători şi fonduri de pensii din Europa au majorat, la finalul anului 2025, deţinerile de acţiuni Palantir cu aproape 70% faţă de anul precedent, ajungând la o valoare cumulată de cel puţin 27 de miliarde de dolari.

Compania americană, fondată în 2003 de miliardarul Peter Thiel şi antreprenorul Alex Karp, este unul dintre liderii globali în analiza datelor şi inteligenţa artificială, cu aplicaţii care merg de la sănătate şi poliţie până la operaţiuni militare. Software-ul său procesează cantităţi uriaşe de date aproape în timp real şi este utilizat inclusiv pe câmpul de luptă pentru identificarea ţintelor. Această putere tehnologică a atras capital european masiv, însă a adus şi acuzaţii grave, potrivit sursei citate, care arată că Palantir a fost criticată pentru colaborarea cu agenţia americană Immigration and Customs Enforcement (ICE) în combaterea migraţiei ilegale şi pentru legăturile cu armata israeliană. Mai mult, Amnesty International a acuzat compania încă din anul 2020 că nu îşi respectă obligaţiile de diligenţă privind drepturile omului, iar firma de consultanţă MSCI i-a acordat recent un scor de doar 2 din 10 la capitolele „libertăţi civile” şi „preocupări privind drepturile omului”.

În ciuda acestor semnale de alarmă, apetitul investitorilor nu doar că nu a scăzut, ci a explodat, se arată în investigaţia jurnalistică, ce menţionează că Norges Bank şi-a majorat participaţia cu 60%, până la 29 de milioane de acţiuni, evaluate la 5,1 miliarde de dolari la finalul lui 2025, în timp ce Amundi a ajuns la investiţii de aproape 3 miliarde de dolari, Legal & General la aproximativ 2,5 miliarde, iar Barclays şi Deutsche Bank la circa 2 miliarde fiecare. BNP Paribas depăşeşte pragul de 1 miliard de dolari. Profitabilitatea a fost spectaculoasă: valoarea totală a participaţiilor aproape s-a cvadruplat într-un singur an, pe fondul creşterii explozive a acţiunilor în 2025, chiar dacă în 2026 acestea au suferit o corecţie de aproximativ 15%.

Totuşi, experţii citaţi de Follow the Money avertizează că această cursă după profit ar putea avea consecinţe grave. Tara Van Ho, profesor asociat la St. Mary's University din Texas, atrage atenţia că „atunci când există preocupări credibile privind încălcări ale drepturilor omului în care Palantir este implicată, actorii financiari au responsabilitatea de a-şi folosi influenţa asupra Palantir pentru a încerca să-i modifice comportamentul”. Mai mult, avertismentul său este tranşant: „dacă Palantir alege să nu se schimbe, atunci trebuie identificate modalităţi de a încheia acea relaţie”.

Cu toate acestea, marile instituţii financiare continuă să investească, invocând adesea faptul că execută ordinele clienţilor, deşi experţii şi ONU subliniază că această justificare nu le exonerează de responsabilităţile privind drepturile omului.

Îngrijorările nu se opresc aici. Relaţiile strânse dintre Palantir şi establishmentul politic şi de securitate din SUA alimentează temeri privind influenţa geopolitică, arată sursa citată, care precizează că CIA a fost unul dintre primii investitori în companie, iar Palantir are acces la date sensibile ale serviciilor americane. Mai mult, cofondatorul Peter Thiel a susţinut campania lui Donald Trump, iar aproximativ 150 dintre cei 1.500 de oficiali numiţi de Trump deţin acţiuni în companie. Palantir a obţinut, de asemenea, contracte guvernamentale uriaşe, inclusiv unul cu armata SUA în valoare potenţială de până la 10 miliarde de dolari.

În acest context, fostul deputat european Sophie in "t Veld avertizează, potrivit celor de la Follow the Money, că separaţia dintre politică şi business devine iluzorie: „Nu mai pot fi privite ca entităţi separate. Trump şi JD Vance, pe de o parte, şi Peter Thiel, Alex Karp şi Palantir, pe de altă parte, sunt interconectaţi: din punct de vedere economic, politic şi ideologic şi se mişcă în aceleaşi cercuri”. Concluzia ei este dură: „Este un singur club, cu o singură agendă anti-democratică, în care America devine forţa dominantă căreia restul lumii i se supune”.

Această perspectivă este împărtăşită şi de alţi oficiali europeni. Parlamentarul german Konstantin von Notz a afirmat pentru sursa citată că majorarea investiţiilor este „în directă contradicţie cu valorile pe care le reprezintă Germania şi Europa”, în timp ce economista italiană Francesca Bria, expertă în inovare, politici digitale şi tehnologie informaţională, avertizează că „aceste entităţi construiesc o ordine post-democratică, condusă de un mic grup de oligarhi din tehnologie care nu doresc să apere democraţia liberală, ci să o desfiinţeze”.

Potrivit expertei din Italia, „contractele publice şi accesul la infrastructura critică a statului sunt instrumentele prin care impun dominaţia americană asupra lumii; Europa este următoarea ţintă”.

Mai mult, dependenţa tot mai mare a guvernelor europene de tehnologia Palantir în domenii critice - apărare, informaţii, sănătate şi aplicarea legii - amplifică riscurile, susţine sursa citată. În Germania, utilizarea Palantir este interzisă la nivel naţional, dar instrumentele sale sunt folosite în unele landuri, iar armata a emis avertismente privind securitatea datelor.

În Danemarca, serviciile de informaţii caută să renunţe la companie, în timp ce Elveţia a respins în mod repetat ofertele de colaborare. Cu toate acestea, investiţiile continuă să curgă.

Palantir a respins toate acuzaţiile de mai sus. Purtătorul de cuvânt al companiei, Nikolaj Gammeltoft, a declarat pentru Follow the Money că „Palantir tratează cu seriozitate aceste acuzaţii privind afectarea drepturilor fundamentale” şi că misiunea companiei este de a sprijini democraţiile occidentale. El califică drept „absurdă” ideea că firma ar contribui la tendinţe anti-democratice. Dar criticii nu sunt convinşi. Francesca Bria merge mai departe şi afirmă că „Palantir nu este o companie privată în niciun sens relevant; este un braţ al statului american de securitate naţională, un instrument privat al puterii geopolitice”. În opinia sa, „când guvernele europene îi cumpără instrumentele, nu achiziţionează doar software; ele renunţă la suveranitate”.

Într-un final, poate cea mai dură concluzie aparţine tot expertei din Italia: „Palantir s-a făcut indispensabilă şi acesta este exact scopul. Când investeşti în asta, finanţezi războiul împotriva democraţiei europene”.

Din cele de mai sus reiese că, în goana după profit şi tehnologie de vârf, Europa riscă să devină nu doar dependentă, ci vulnerabilă într-un joc geopolitic în care miza nu mai este doar economică, ci profund politică şi ideologică.