MARIA GRAPINI, EUROPARLAMENTAR "IMM-urile din România nu inovează, pentru că inovaţia costă"

Ramona Radu
Ziarul BURSA #Companii / 30 iulie 2018

Maria Grapini: "Am reuşit ca în bugetul UE pe 2019 să suplimentez fondurile alocate IMM-urilor pentru inovare, cu 800 de milioane de euro, pe lângă suma iniţială de două miliarde de euro".

Maria Grapini: "Am reuşit ca în bugetul UE pe 2019 să suplimentez fondurile alocate IMM-urilor pentru inovare, cu 800 de milioane de euro, pe lângă suma iniţială de două miliarde de euro".

INS: Numărul întreprinderilor inovatoare din ţara noastră, în declin

Cristian Pârvan, PIAROM: "Nu avem o politică de susţinere a inovării la nivel naţional"

Ponderea întreprinderilor inovatoare din ţara noastră a scăzut cu 2,6 puncte procentuale în perioada 2014-2016, comparativ cu 2012-2014, ajungând la 10,2%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), privind inovaţia în întreprinderile din mediul de faceri.

Conform INS, întreprinderile mari sunt mai inovatoare (17,9%), comparativ cu cele mijlocii (11,9%) şi mici (9,3%), tendinţă care s-a remarcat şi pe sectoarele de activitate din industrie şi servicii.

În acest context, doamna Maria Grapini, europarlamentar, ne-a declarat că ţara noastră nu stă bine nici în statistica de la nivel european în ceea ce priveşte gradul de inovare în rândul IMM-urilor. Potrivit domniei sale, ca să poată inova, IMM-urile din Româ­nia ar trebui să formeze clustere, în care să fie cuprinse firme din diverse domenii, nu neapărat doar din aceeaşi arie de activitate, şi să facă, împreună, centre de inovare şi cercetare, structură care există, deja, în unele state din Europa.

Europarlamentarul ne-a spus: "Pe de o parte, IMM-urile din România trebuie să investească mai mult în aces­te clustere. Pe de altă parte, văd nevoia unor programe naţionale de cercetare-inovare, destinate IMM-urilor. Nu în ultimul rând, cercetarea efectuată de universităţi şi de institutele de profil trebuie să fie în corelaţie cu cerinţa din practică, adică să fie aplicativă".

Maria Grapini a afirmat că, întrucât IMM-urile sunt subcapitalizate, ele nu pot face cercetare şi inovare, astfel că trebuie să se împrumute, ceea ce înseam­nă un efort foarte mare şi, de foarte multe ori, fără succes, subliniind faptul că acest aspect trebuie corectat.

În acest sens, doamna Grapini a adăugat: "De aceea, eu mă bucur foarte tare că am reuşit ca în bugetul UE pe 2019 să suplimentez fondurile alocate IMM-urilor pentru inovare, cu 800 de milioane de euro, pe lângă suma iniţială de două miliarde de euro. Problema este, însă, că la nivelul României ar trebui, acum, să existe un proiect naţional, un buget, aşa cum s-a făcut pentru programul dedicat start-up-urilor, la care să se adauge banii aceştia despre care am vorbit".

În opinia europarlamentarului, pe lângă cele enunţate anterior, instituţiile româneşti trebuie să le ofere IMM-urilor autohtone informaţii şi să creeze un cadru propice pentru ca aces­tea să poată să acceseze această linie bugetară, care vizează finanţare europeană pentru inovare.

"Pe de altă parte, este o lipsă de consultanţă de care au nevoie multe, foarte multe dintre întreprinderile mici şi mijlocii de la noi din ţară, deoarece, dacă ne uităm, acum, la structura IMM-urilor, vedem că marea lor majoritate se înscrie în rândurile microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici, cele mijlocii fiind mai puţine. Aceste firme au nevoie şi de consultanţă, pe care, de multe ori, nu şi-o pot permite, pentru că este scumpă", ne-a mai precizat doamna Grapini.

În plus, întreprinzătorii de la noi din ţară trebuie să înţeleagă că este nevoie ca IMM-urile să îşi aloce un buget pentru consultanţă ca să poată să acceseze toate oportunităţile care apar, aşadar este necesară şi o susţinere pentru a acorda consultanţă antreprenorială, a mai spus domnia sa.

Conform afirmaţiilor eurodeputatului, IMM-urile se află pe o poziţie defavorizată, în raport cu marile companii, inclusiv la nivel european, nu doar în România, având o putere redusă, şi limitată, în negocierile cu acestea.

Maria Grapini a explicat: "Toate aceste fenomene fac, din păcate, ca IMM-urile să lase inovarea pe ultimul loc, gândindu-se la ziua de astăzi, dar în mod normal, trebuie să accesezi cercetarea, să inovezi şi să aduci noi tehnologii ca să ai sustenabilitate în perioada următoare, ca să ai o viaţă lungă, ca firmă. Pe de altă parte, eu am spus că ar fi bine ca universităţile şi institutele de cercetare (care dis­pun, şi au dispus, de fonduri destul de mari pentru cercetare, de la UE) să fie concentrate pe parteneriate cu IMM-urile şi să facă o cercetare aplicativă, adică să vadă ce îi trebuie unui IMM, care activează într-un domeniu sau altul.

Astfel s-ar crea un lanţ valoric, iar banii folosiţi pentru cercetare, fie la instititutele de cercetare pe care le mai avem, fie la universităţi, ar trebui să fie condiţionaţi, până la urmă, de un parteneriat cu IMM-urile şi de un rezultat al cercetării aplicat direct la aceste companii. Soluţii ar fi şi cert este că, acum, dacă facem o comparaţie cu alte state din Europa, IMM-urile din România nu inovează, pentru că inovaţia costă".

Domnia sa a adus în discuţie şi problema resursei umane specializate în domeniul cercetării şi inovării, afirmând: "Ca să inovezi trebuie să ai oameni foarte pricepuţi la asta, iar problema este că resursa umană cea mai bună e atrasă de marile companii, astfel că IMM-urile rămân cu o forţă de muncă care nu este cea mai bună, motiv pentru care aceste firme nu ar putea să facă inovare cu proprii angajaţi, ci trebuie să folosească rezultatele cercetării şi inovării din mediul universitar şi academic".

Pârvan, PIAROM: "Inovarea a scăzut şi la firmele mari, nu doar la IMM-uri"

Trendul de scădere a gradului de inovare, în 2014-2016, comparativ cu perioada 2012-2014, nu este consemnat doar în cazul IMM-urilor de la noi, ci şi în rândul marilor companii prezente pe piaţa din România, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Domnia sa ne-a declarat, vineri: "Inovarea a scăzut şi la firmele mari, nu doar la IMM-uri. Acum, este normal ca acestea să inoveze mai mult decât companiile mai mici, fiindcă au altă putere financiară, însă, din păcate, au şi prea puţin interes pentru asta, din cauză că preferă să facă inovare în ţările de origine. În plus, firmele autohtone de mari dimensuni activează, în principiu, în domenii mai puţin inovative".

Potrivit preşedintelui PIAROM, angajaţii din inovare şi cercetare părăsesc acest domeniu de activitate şi din cauză că Româ­nia nu are reglementări legale care să sprijine, constant, inovarea, "nu avem o politică de susţinere a inovării la nivel naţional, pe piaţa românească".

Pe antreprenori nu îi împiedică doar legislaţia să inoveze, ci şi atitudinea, mai degrabă neglijentă, a contractanţilor autohtoni faţă de produsele inovative, care trebuie sprijinite ca să apară pe piaţă, a mai afirmat domnia sa.

INS: "Ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pe piaţă a crescut la 1,4% în perioada 2014-2016"

În sectorul serviciilor, activităţile economice care au înregistrat ponderi ridicate ale activităţilor inovatoare, au fost: serviciile în tehnologia informaţiei (25,1%), cercetarea-dezvoltarea (20,4%), arată comunicatul INS, care mai notează: "În sectorul industriei, cele mai inovatoare activităţi economice au fost fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (24,2%), urmată de fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (19,7%)".

INS mai precizează că, în perioada 2014-2016, ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pe piaţă a crescut cu 0,1 puncte procentuale (1,4% faţă de 1,3% în perioada 2012-2014), în timp ce ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pentru întreprinderi a scăzut cu 0,3 puncte procentuale (2,6% faţă de 2,9% în perioada 2012-2014).

Conform statisticii, între anii 2014-2016, din totalul întreprinderilor inovatoare de produse (bunuri), 52,2% au dezvoltat inovaţiile în propria întreprindere; 25,2% din întreprinderi au introdus bunuri împreună cu alte întreprinderi; 6% le-au realizat prin adaptarea sau modificarea bunurilor şi 2,2% au fost realizate în alte întreprinderi.

"Cea mai importantă piaţă de desfacere a produselor rămâne piaţa locală sau regională menţionată de 90,5% din totalul întreprinderilor inovatoare, urmată de piaţa naţională cu 74,3% şi de piaţa Uniunii Europene cu 58,8%. Din totalul întreprinderilor inovatoare, doar 31,2% au indicat că şi-au vândut produsele în alte ţări. În anul 2016, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse şi/sau procese a fost de aproximativ 1,81 miliarde de lei.

Comparativ cu anul 2014, pe elemente de cheltuieli s-au înregistrat creşteri ale ponderilor pentru cheltuielile cu achiziţii de maşini, echipament şi software - 1,7 puncte procentuale; cheltuielile pentru alte activităţi inovatoare - 1,6 puncte procentuale şi cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare externă - 0,2 puncte procentuale. Scăderi ale ponderilor s-au înregistrat pe următoarele componente de cheltuieli: cheltuieli pentru achiziţii de alte cunoştinţe externe - 1,9 puncte procentuale; cheltuieli de cercetare-dezvoltare internă - 1,6 puncte procentuale", mai precizează INS.

Statistica mai indică o serie de factori pe care întreprinderile inovatoare i-au identificat drept obstacole în realizarea activităţilor inovatoare. Datele oficiale arată că, între anii 2014-2016, cel mai important obstacol în atingerea obiectivelor întreprinderilor a fost reprezentat de costurile prea mari pentru inovaţie, în timp ce cele mai multe întreprinderi inovatoare au considerat că actele legislative sau regulamentele privind activităţile inovatoare nu au creat probleme majore.

Potrivit INS, în perioada 2014-2016, cele mai ridicate ponderi ale întreprinderilor inovatoare din România s-au înregis­trat în:

- Regiunea Sud-Est (16,9%)

- Regiunea Nord-Est (13,8%),

iar cele mai scăzute ponderi în:

- Regiunea Sud-Vest Oltenia (3,2%)

- Sud-Muntenia (4,2%).

________________________

UE investeşte mai puţin în inovare decât China sau SUA, iar numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste un miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi la un sfert din cele americane, susţine Andreea Paul, preşedintele Iniţiativei pentru Competitivitate (INACO).

Informaţiile INACO arată: "Astăzi, Europa cu 7% din populaţia globală, asigură 20% din cercetarea şi dezvoltarea globală şi o treime din publicaţiile ştiinţifice de înaltă calitate. Cu toate acestea, Europa are un deficit de inovare, în special în intensificarea şi difuzarea inovaţiei, în transformarea ideilor inovative în oportunităţi de dezvoltare în economia reală. (...) UE este, încă, departe de ţinta de 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare investind mai puţin (1,3% din PIB), comparativ cu principalii competitori, SUA (2%), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%)".

Preşedintele INACO mai afirmă că "ne aflăm în faţa celei mai puternice schisme economice şi sociale sub noul val tehnologic".

"INACO propune crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului (GLEV) pentru a revizui strategiile economice şi sociale ale României, grup ce ar trebui prezidat de către Preşedintele sau Premierul României, iar rezultatele să fie publicate în anul 2018 într-un raport sintetic care să includă recomandările şi planul de acţiuni pentru a pregăti România pentru Economia Viitorului", este de părere doamna Paul.

---------------

Domeniul inovării şi al cercetării va fi finanţat prin programul de internaţionalizare, iar startul se va da după publicarea în Monitorul Oficial, în cursul săptămânii viitoare, a anunţat, zilele trecute, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Radu Ştefan Oprea, la un post de televiziune, citat de Agerpres.

Domnia sa a declarat: "Inovarea şi cercetarea reprezintă un domeniu pe care, într-adevăr, punem un accent foarte mare. Acesta a intrat ca domeniu în programul de internaţionalizare şi va fi finanţat de către program. Astfel, se va putea participa la târguri şi expoziţii, misiuni economice în nume propriu al unei companii şi cu firmele care sunt în zona de cercetare, inovare şi parte medicală. Este un element de noutate, deschidem programele astfel încât mediul de afaceri să poată fi reprezentate cât mai bine în toate programele pe care ministerul le gestionează".

Radu Ştefan Oprea susţine că programul de internaţionalizare a fost restructurat profund, iar relaţia dintre antreprenori şi cei din ministerul pentru Mediul de Afaceri va fi prin intermediul calculatorului, adăugând că în luna august se vor deschide liniile de finanţare pentru programul de microindustrializare şi cel de creşterea capacităţii activităţilor comerciale.

Comanda carte
Conferinţa BURSA “Energia în priză”
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

04 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5135
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2945
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9447
Gram de aur (XAU)Gram de aur385.6265

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
energyexpo.ro
cnipmmr.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb