Mediul de afaceri contestă dur măsurile fiscale

Imediat după prezentarea pachetului de măsuri fiscal propus de guvernul Bolojan, mediul de afaceri din ţata noastră a reacţionat afirmând că proipunerea legislativă este nu doar inoportună, ci are şi potenţial distructiv pentru economia naţională.

Reprezentanţii industriei berii, printr-un comunicat de presă emis de asociaţia Berarii României, au tras semnal de alarmă cu privire la cea mai agresivă majorare de taxe din ultimii ani. Ei au arătat că, cu o creştere cumulată de 15% a accizei la bere doar în 2025, măsură ce vine într-un climat economic instabil, cu inflaţie persistentă şi scădere a veniturilor disponibile, efectele asupra consumului şi pieţei vor fi considerabile. Estimările arată că piaţa berii s-ar putea contracta cu până la 10% anul acesta, iar câştigul bugetar preconizat, de numai 15 milioane lei, este considerat de cei de la Berarii României marginal în raport cu pierderile provocate. Reprezentanţii berarilor susţin că impactul acestei decizii va fi resimţit de producătorii mici, distribuitori, cultivatori de materii prime şi în special de segmentul HoReCa, aflat deja sub presiunea creşterii TVA de la 9% la 11%.

Constantin Bratu, Directorul General al asociaţiei Berarii României, afirmă: ”În octombrie 2024, după trei ani de majorări succesive ale accizei la bere, complet în afara prevederilor Codului Fiscal, Guvernul României împreună cu producătorii din sector au agreat un calendar predictibil de majorare a acestei taxe: cu 4,3% în 2025 şi cu 5% în 2026. După mai puţin de un an de la această convenţie stabilită prin Ordonanţă de Urgenţă, ne întoarcem la vechile practici complet nesustenabile pentru mediul de afaceri. Nu credem că un sector sau o economie pot creşte în condiţiile unei predictibilităţi care, în România, nu reuşeşte să depăşească şase luni. Această abordare contraproductivă va avea efecte negative de durată pentru producători, consumatori şi bugetul public, în ciuda aşteptărilor din prezent ale autorităţilor”.

Potrivit comunicatului de presă citat, această instabilitate fiscală, în contradicţie cu promisiunile de predictibilitate asumate de guvern în urmă cu mai puţin de un an, este percepută drept un semnal de neîncredere pentru investitori şi partenerii economici. Sectorul berii, care a contribuit cu 5 miliarde de euro la bugetul de stat în ultimii 20 de ani şi care nu înregistrează evaziune fiscală, avertizează că astfel de măsuri bruşte şi nefundamentate economic vor determina migrarea consumului spre produse nefiscalizate şi nesigure, cu riscuri suplimentare pentru sănătatea publică.

Nemulţumirea este împărtăşită de întreg mediul antreprenorial. Un sondaj recent, realizat de IMM România (CNIPMMR) pe un eşantion de 2700 de antreprenori, arată că 75% dintre aceştia nu susţin creşterea cotei standard de TVA la 21%, iar 60% estimează o scumpire imediată a produselor şi serviciilor, cu impact direct asupra competitivităţii şi vânzărilor. Creşterea preţurilor carburanţilor şi a accizelor determină, la rândul lor, o diminuare a profitului şi a volumului de vânzări. Măsurile fiscale anunţate sunt percepute de antreprenori ca o formă de austeritate de tip feudal, prin care povara crizei bugetare este transferată aproape exclusiv asupra mediului privat, fără reforme reale în zona statului.

Majoritatea antreprenorilor susţin că soluţiile reale pentru ieşirea din impasul bugetar trebuie să includă reducerea cheltuielilor statului, combaterea evaziunii fiscale, reforma profundă a companiilor de stat şi reducerea personalului bugetar, coroborat cu digitalizarea administraţiei. Aproape 70% dintre respondenţi sunt de acord cu reforma tuturor companiilor de stat, în timp ce peste 88% solicită scăderea cheltuielilor publice ca primă măsură de redresare bugetară. În lipsa acestor măsuri, antreprenorii avertizează că urmează o perioadă de restrângere a activităţii economice, închideri de firme, creştere a şomajului şi migrare a capitalului românesc către pieţe mai stabile şi predictibile fiscal.

Guvernul este acuzat că acţionează fără o analiză de impact riguroasă, cu măsuri adoptate pe termen scurt şi în lipsa unui plan de stabilitate fiscală pe termen lung. În acest context, mediul de afaceri cere urgentarea adoptării unui pact fiscal de 10 ani care să redea încrederea investitorilor şi să garanteze un cadru economic predictibil. Fără o schimbare de abordare, pachetul fiscal propus riscă să alimenteze un cerc vicios de recesiune, scădere a încasărilor şi adâncire a problemelor structurale ale economiei româneşti.

Citeşte Economia sub presiune: Guvernul Bolojan propune cele mai mari creşteri de taxe din ultimul deceniu