Ministerul Energiei: Unitatea 2 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat

Sistemul Electroenergetic Naţional rămâne stabil după oprirea controlată a Reactorului 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, activitatea se desfăşoară în condiţii normale, iar estimările actuale indică absenţa oricăror riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel naţional, anunţă Ministerul Energiei într-un comunicat de presă pe site-ul oficial.

„Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil, iar activitatea se desfăşoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel naţional. Pe baza datelor şi prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăţi deosebite în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, iar necesarul de consum este acoperit în condiţii normale printr-un mix de resurse: producţie hidro, producţie eoliană, capacităţi de rezervă pe cărbune şi importuri de energie electrică”, se arată în comunicatul de presă.

În prezent, România beneficiază de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW., iar pentru vârful de consum de joi seara, necesarul de import este estimat la maximum 2.300 MW, valoare care se încadrează în limitele capacităţilor comerciale disponibile, potrivit comunicatului de presă.

„În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Naţional. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW. România dispune de rezerve suplimentare de producţie, care pot fi puse la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional în funcţie de evoluţia situaţiei şi de necesităţile operative. Acestea includ capacităţi pe gaze naturale, cărbune, producţie hidro, solară şi eoliană, precum şi sisteme de stocare în baterii. Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum şi minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile”, susţin reprezentanţii ministerului în comunicatul de presă.

Prognozele pentru următoarele şapte zile arată un aport semnificativ al energiei eoliene, cu o producţie medie estimată la circa 525 MW, un maxim de 1.560 MW şi un minim de aproximativ 100 MW, potrivit comunicatului de presă al ME.

„Prin combinarea producţiei interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro şi eoliene şi a capacităţilor aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producţie determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unităţi de la CNE Cernavodă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, monitorizează permanent producţia, consumul, rezervele disponibile şi schimburile transfrontaliere şi adaptează în timp real utilizarea resurselor pentru menţinerea echilibrului şi funcţionarea în siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional”, se mai arată în comunicatul de presă.

Ministerul Energiei precizează că a notificat Comisia Europeană, DG ENER şi Electricity Coordination Group în legătură cu evoluţia situaţiei energetice din România şi cu măsurile luate pentru asigurarea siguranţei SEN, conform comunicatului de presă.

Acţiunile au fost întreprinse în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/941 în ceea ce priveşte pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, care reglementează obligaţiile statelor membre în situaţii de riscuri majore pentru securitatea aprovizionării, informeaă oficialii ME.

Pe 7 august 2026, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie, conform prevederilor regulamentului, notificarea a vizat existenţa unor informaţii concrete şi credibile privind riscul unei posibile crize de energie electrică, generat de seceta hidrologică severă şi de efectele acesteia asupra producţiei, conform comunicatului de presă.

Alerta a cuprins detalii despre cauzele potenţialei crize, măsurile deja adoptate sau planificate pentru limitarea deteriorării situaţiei, precum şi eventuala nevoie de sprijin din partea altor state membre, se arată în comunicatul de presă.

Pe 10 august, România a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la situaţia de criză. Documentul a inclus cauzele agravării alimentării cu energie electrică, motivele declarării stării de criză, măsurile implementate sau pregătite pentru atenuarea impactului şi necesitatea păstrării deschise a canalelor de cooperare şi asistenţă cu celelalte state membre, au informat oficialii ME.

În continuarea acestor paşi, pe 11 august a avut loc o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, organizată în format videoconferinţă de Comisia Europeană DG ENER, pe fondul valului prelungit de caniculă şi al efectelor acestuia asupra securităţii energetice europene, se arată în comunicatul de presă.

În cadrul întâlnirii, România a prezentat situaţia actuală a SEN şi a informat partenerii că nivelul extrem de scăzut al Dunării a determinat oprirea Unităţii 1 a CNE Cernavodă pe 28 iulie, iar oprirea Unităţii 2 aduce o pierdere suplimentară de aproximativ 700 MW, echivalentă cu circa 10% din producţia naţională, conform comunicatului de presă.

De asemenea, a spus că se bazează prioritar pe măsuri de piaţă, pe maximizarea producţiei interne, pe resursele de stocare şi pe schimburile comerciale transfrontaliere şi a avertizat că indisponibilitatea Unităţii 2 va majora necesarul de import şi ar putea impune, în funcţie de evoluţia regională, activarea mecanismelor de sprijin între statele membre, potrivit oficialilor ME .

În timpul discuţiilor a fost analizată şi dinamica consumului. Reducerea voluntară înregistrată până acum în orele de vârf s-a situat între 200 şi 300 MW, adică aproximativ 3-5%, iar autorităţile au anunţat că poartă discuţii cu principalii consumatori industriali pentru eventuala mutare a unor activităţi în afara intervalelor de vârf şi pentru anticiparea unor lucrări de mentenanţă, se arată în comunicatul de presă.

„România a solicitat Comisiei Europene şi ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate şi clarificări privind disponibilitatea practică a asistenţei de urgenţă între operatorii de transport şi sistem, inclusiv din perspectiva eventualelor constrângeri tehnice, contractuale şi de reglementare. De asemenea, România a indicat necesitatea continuării dialogului bilateral cu Comisia Europeană cu privire la mecanismele disponibile la nivelul Uniunii Europene în eventualitatea deteriorării suplimentare a situaţiei. În cadrul aceleiaşi reuniuni, România a semnalat că, în actualele condiţii, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămaşi din capacităţile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional. Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene şi discutat cu structurile europene competente”, explică ME în comunicatul de presă.