Ministerul Transportului: Centura municipiului Blaj va costa 233 milioane lei şi va avea 6,28 km

Varianta ocolitoare a municipiului Blaj va costa 233,03 milioane lei, din care valoarea restului de finanţat (inclusiv TVA) este de 229,91 milioane lei, arată un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru reaprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenţi obiectivului de investiţii ”Varianta ocolitoare a municipiului Blaj", judeţul Alba, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, potrivit news.ro.

”Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA): 233.039.000 lei. Durata de realizare a investiţiei rest de executat: 18 luni”, se menţionează în Nota de fundamentare.

Lungimea drumului este de 6,280 km, iar lăţimea platformei este de 9 metri.

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile - Programul Transport (PT) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Pentru acest obiectiv a fost realizat un studiu de fezabilitate în anul 2022, indicatorii tehnico - economici fiind aprobaţi prin Hotărâresa Guvernului nr. 494/2023, ulterior valoarea actualizată pe baza indicilor de cost fiind aprobată prin Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 3730/21.10.2024.

Documentaţia tehnico-economică revizuită faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj (Conectivitate cu drum Transregio Blaj -Teiuş - A10)” a fost aprobată de către Municipiul Blaj prin Hotărârea nr. 232 din 30.12.2024 şi de către CNAIR prin avizul Consiliului Tehnico Economic al CNAIR nr. 92/12214 din 7 februarie 2025.

Documentaţia tehnico - economică iniţială, cât şi cea prezentă, revizuită la nivelul anului 2025, pentru obiectivul din referinţă a fost promovată de către Primăria Municipiului Blaj, în baza Acordului de parteneriat încheiat între CNAIR cu nr. 92/12904/09.02.2023 şi Primăria Municipiului Blaj cu nr. 4007/ 9 februarie 2023.

”Avizarea se referă la revizuirea soluţiilor tehnico-economice şi nu va fundamenta implementarea obiectivului de investiţii din punct de vedere contractual, aceasta fiind sarcina exclusivă a derulatorului - Primăria Municipiului Blaj în concordanţa cu atribuţiile care îi revin în cadrul Acordului de parteneriat încheiat”, se precizează în document.

Principala rută de comunicaţie rutieră în centrul ţării se realizează prin tranzitarea municipiului Blaj (via DN 14B), drum de conexiune între DN 1 (Alba Iulia - Cluj Napoca) şi DN 13 (Braşov - Tg. Mureş prin intermediul DN 14).

Proiectul are ca scop realizarea variantei ocolitoare a municipiului Blaj, drum cu o lungime de aproximativ 7 km, în vederea îmbunătăţirii conectivităţii între municipiile Blaj, Teiuş şi principalele drumuri din zonă (Autostrada Sebeş - Turda, DN1, DN14, etc.).

Realizarea variantei ocolitoare va scurta timpul mediu de traversare al municipiului Blaj cu aproximativ 23%. Viteza medie de tranzitare a oraşului va creşte de la circa 39 km/h la 78 km/h.

La data de 16 ianuarie 2024 a fost încheiat Acord Contractual nr. 1144/16.01.2024 având ca obiect proiectarea şi execuţia de lucrări aferente obiectivului de investiţii „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj (conectivitate cu Drum Transregio Blaj-Teiuş-A10)”, semnat între Primăria Municipiului Blaj şi Asocierea PRENIS S.R.L. - DACIA FABER S.R.L. - EXPLAN S.R.L. - INFRA EXPERT AD.

Ca urmare a investigaţiilor, măsurătorilor şi determinărilor suplimentare de teren realizate în baza acordului contractual, au rezultat o serie de revizuiri şi optimizări ale soluţiilor tehnice preconizate în cadrul studiului de fezabilitate, care conduc şi la unele modificări ale coridorului de expropriat (suprafeţe suplimentare şi restituiri, după caz) şi rekilometrarea traseului, după cum urmează:

- Modificări generate în urma studiului geotehnic de detaliu şi a calculelor de stabilitate în zonele critice

- Insuficienţa studiului geotehnic iniţial: La faza studiului de fezabilitate iniţial, investigaţiile geotehnice au fost executate sub limita necesară impusă de către norme (foraje la 200 m distanţă pentru lucrările de drum, foraje la fiecare infrastructură şi investigaţii pentru zonele de alunecări de teren pe profile transversale geotehnice). Astfel au fost executate 15 sondaje 2 metri şi 15 foraje între 20 - 25 m. La faza studiului de fezablitate actualizat, s-au realizat 104 foraje cu adâncimi între 6 şi 30 m, totalizând 1.743 ml de foraj.

- Identificarea insuficientă a zonelor critice: Studiul iniţial nu a evidenţiat zonele cu alunecări de teren, terenuri cu consistenţă redusă şi infiltraţii de apă. Au fost proiectate ramblee înalte şi deblee adânci pe terenuri înclinate şi / sau terenuri slab consolidate, fără a avea calcule geotehnice aprofundate de stabilitate a amplasamentului.

- Probleme legate de stabilitatea terenului: Lucrările de taluzare şi sprijinire de-a lungul râului Târnava Mică nu au fost corect dimensionate, iar traseul propus suprapunea parţial cursul râului. Pe sectorul Km 1+880 - 2+700, traseul se apropia de calea ferată, lucrările de taluzare se suprapuneau pe terasamentul căii ferate, fără soluţii pentru colectarea şi evacuarea apelor.

- Lipsa lucrărilor de drenaj în zonele critice: Absenţa calculelor de stabilitate între Km 5+900 - 6+840 a condus la aplicarea unor soluţii de consolidare inadecvate. Soluţiile de fundare a structurilor nu au fost corelate cu natura terenului identificat în foraje.

- Modificări generate de ajustarea aliniamentului drumului şi respectarea reglementărilor

- Probleme legate de intersecţii şi aliniamente: La faza studiului de fezabilitate iniţial nu s-au prevăzut intervenţii asupra podului existent de pe DN 14B, necesare pentru realizarea intersecţiei la Km 0+000. Viteza de proiectare a fost incorect selectată (60 km/h, iar pe sectoare izolate 40-50 km/h), fără respectarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1296/2017 privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor în ceea ce priveşte drumurile de clasă tehnică III.

- Racordarea la sensul giratoriu de la Km 6+800 era neconformă.

- Lipsa benzii III pentru vehicule lente pe sectoarele cu pantă longitudinală > 4%.

- Lipsa şanţurilor de gardă pe întreg traseul.

- Neasigurarea suprafeţelor necesare pentru zona de siguranţă a drumului.

- Modificări generate de deficienţele structurii rutiere şi ale lucrărilor de drenaj

- Probleme privind dimensionarea structurii rutiere: La faza studiului de fezabilitate iniţial, structura rutieră a fost subdimensionată, necesitând recalculare.

- Suplimentarea podeţelor şi bazinelor de retenţie: La faza studiului de fezabilitate iniţial, nu au fost prevăzute podeţe în toate zonele cu puncte de minim sau depresiuni, iar numărul de bazine de retenţie prevăzut iniţial a fost insuficient.

Proiectul presupune construcţia unui pod de încrucişare la km 0+420, peste Drum Local DL1 - DL2, a unui pasaj km 1+445 peste Târnava Mică, DC 21 şi calea ferată, şi a unui pod de încrucişare la km 3+070, peste Drum Local 3, un viaduct la km 3+450, un pod de încrucişare la km 4+960 peste Drum Local 5.

La km 1+445 este prevăzut un pasaj peste râul Târnava Mică ce va asigura continuitatea variantei de ocolire, DC 21 şi linia de cale ferată 320 Blaj-Praid şi este alcătuit din 15 deschideri având o lungime totală de 440,92 m (măsurată în axul pasajului).

A fost prevăzută amplasarea de panouri fonoabsorbante cu înălţime de 2.50 m pe o lungime de 240 m pe sectoarele cuprinse între km 3+570 - 3+690 stânga/dreapta.

Pentru protecţia mediului pentru diminuarea concentraţiilor de poluanţi au fost prevăzute 43 separatoare de hidrocarburi.