China deschide accesul global la infrastructurile sale de fuziune nucleară

China a lansat la Hefei un amplu program ştiinţific internaţional dedicat cercetării plasmei de fuziune, oferind pentru prima dată acces global la principalele sale infrastructuri de fuziune nucleară, transmite Xinhua. Iniţiativa, considerată un pas strategic în accelerarea progresului tehnologic, apare pe fondul competiţiei globale pentru energia viitorului. Programul este coordonat de Institutul de Fizică a Plasmei (ASIPP) al Academiei Chineze de Ştiinţe şi pune la dispoziţia comunităţii internaţionale platformele-cheie din domeniu, inclusiv noul dispozitiv Burning Plasma Experimental Superconducting Tokamak (BEST), aflat în construcţie la Hefei. Accesul va fi deschis pentru experimente, colaborări şi proiecte comune, într-un cadru orientat spre „ştiinţa deschisă” şi transfer rapid de cunoaştere.

La ceremonia oficială, cercetători din peste 10 ţări, între care Franţa, Regatul Unit şi Germania, au semnat Declaraţia de la Hefei privind fuziunea nucleară. Documentul promovează cooperarea internaţională, accesul liber la date şi integrarea experţilor străini în proiectele chinezeşti. Semnatarii susţin că deschiderea platformelor poate accelera soluţionarea provocărilor majore ale domeniului, de la stabilitatea plasmei până la eficienţa energetică a reacţiilor de ardere. Fuziunea reproduce procesul care alimentează Soarele şi este considerată o sursă potenţială de energie curată, fără emisii de carbon şi fără riscuri majore. Cercetătorii folosesc sisteme de confinare magnetică, în special tokamak-uri, pentru a atinge temperaturile extreme necesare reacţiilor. Song Yuntao, vicepreşedinte al Institutelor de Ştiinţe Fizice din Hefei şi director ASIPP, afirmă că domeniul intră într-o fază critică: „Suntem pe punctul de a păşi într-o etapă nouă a arderii plasmei, esenţială pentru ingineria fuziunii viitoare. Arderea plasmei este asemenea unei flăcări autosusţinute, alimentată de căldura reacţiei.” BEST, supranumit „Soarele artificial” de nouă generaţie al Chinei, ar urma să fie finalizat la sfârşitul lui 2027. Instalaţia va permite experimente cu plasmă de deuteriu-tritiu şi urmăreşte obţinerea unei puteri de fuziune cuprinse între 20 şi 200 MW, cu obiectivul final al unui câştig net de energie, prag pe care nicio instalaţie nu l-a atins stabil până acum.

China a stabilit în ultimii ani mai multe recorduri mondiale privind confinarea plasmei, consolidându-şi poziţia într-o competiţie la care participă activ SUA, Coreea de Sud, Japonia şi consorţiul ITER. Totuşi, Song avertizează că proiectul intră într-o zonă de „frontieră” ştiinţifică. Probleme precum rezistenţa materialelor la fluxul intens de neutroni sau controlul plasmei la peste 100 de milioane de grade Celsius rămân critice. „Programul internaţional se bazează pe punctele forte ale tokamakului supraconductor al Chinei şi reuneşte expertiza globală pentru a aborda chestiuni de la frontierele fizicii combustiei prin fuziune”, a precizat el. Lansarea programului de la Hefei arată că, în pofida competiţiei tehnologice, fuziunea rămâne un domeniu în care cooperarea internaţională este considerată esenţială. China mizează pe un model mixt, dezvoltare accelerată internă şi integrare globală, pentru a-şi consolida rolul în viitoarea economie a energiei curate. Dacă proiectele evoluează conform calendarului, BEST şi infrastructurile asociate ar putea deveni în anii următori unele dintre cele mai avansate centre de cercetare în fuziune la nivel mondial.