Parchetul General: Falimentul Euroins, cauzat de gestiune frauduloasă, delapidare şi spălare de bani

Scandalul falimentării companiei de asigurări Euroins România a revenit ieri în centrul atenţiei, după ce Ministerul Public a anunţat că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează percheziţii şi cercetări într-un dosar penal în care principalele acuzaţii aduse celor din conducerea firmei respective sunt delapidare cu consecinţe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani şi prezentarea, cu rea-credinţă, de date neadevărate asupra condiţiilor economice sau juridice ale societăţii ori ascunderea, cu rea-credinţă, în tot sau în parte, a unor asemenea date.

Acţiunea derulată în forţă de procurorii Parchetului General în 12 locaţii din municipiul Bucureşti şi în două locaţii din municipiul Târgu Mureş a avut loc la aproape 1000 de zile de când Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) a retras, în 17 martie 2023, autorizaţia de funcţionare a companiei Euroins România, după ce a constatat starea de insolvenţă a companiei, care a dus la sesizarea instanţei pentru deschiderea procedurii de faliment.

Amintim că, la data respectivă, ASF era condusă de Nicu Marcu, care, în mandatul său în funcţia de preşedinte al Autorităţii, a gestionat cu nonşalanţă două falimente care au zdruncinat grav piaţa de asigurări, în special piaţa RCA, din ţara noastră: City Insurance, în anul 2021 şi Euroins România, în anul 2023.

Atitudinea lui Nicu Marcu şi a subalternilor săi - Cristian Roşu, vicepreşedinte ASF pentru piaţa de asigurări, şi Valentin Ionescu - şeful Direcţiei de Strategie şi Stabilitate Financiară din cadrul ASF, după falimentul City Insurance în septembrie 2021, a fost mai degrabă conciliantă la adresa celor de la Euroins România timp de doi ani, perioadă în care Autoritatea s-a ferit să aplice amenzi pentru neconformităţile constatate sau să anunţe organele de cercetare penală.

Această atitudine a reieşit şi în urma falimentului Euroins România, în faţa comisiei parlamentare care a audiat întreaga conducere a ASF de la acea vreme. În faţa comisiei parlamentare, Nicu Marcu a afirmat: "După falimentul City, două companii mari au preluat cote din piaţă pentru că au avut siguranţa că facem treabă şi suntem de încredere. Cauza falimentului este că aceste companii (n.red. - City Insurance şi Euroins România) au fraudat. Utilitatea noastră este că i-am depistat. Stăteau cu dosare sub masă, neînregistrate şi cu dosare din instanţă neraportate. Am găsit dosare ascunse, sisteme informatice pe care le făceau nefuncţionale. Am făcut plângeri penale pentru că nu am putut să intrăm în sistemele informatice. Dacă nu vom avea informaţii în timp real, prin raportări, nu se va întâmpla nimic bun în piaţă”.

Cu alte cuvinte, Nicu Marcu a avut nevoie de un an şi jumătate de la falimentul lui City Insurance ca să retragă autorizaţia de funcţionare a Euroins România, deşi avea indicii că firma respectivă frauda piaţa de asigurări din ţara noastră, ba mai mult, conform spuselor sale, înaintase plângeri penale către Parchet pentru că reprezentanţii companiei nu permiteau angajaţilor ASF să verifice sistemele informatice.

Ţinând cont de declaraţiile lui Nicu Marcu din 20 martie 2023 şi raportându-ne la percheziţiile efectuate ieri de procurorii Parchetului General, se ridică o întrebare: ce au făcut în tot acest timp magistraţii care aveau pe masă plângerile penale înaintate de ASF la adresa Euroins România, precum şi cei care s-au autosesizat după ce compania respectivă a intrat în faliment?

Practica anchetelor judiciare este destul de clară: percheziţiile pentru strângerea de probe se fac cu celeritate după un eveniment de genul falimentelor City Insurance şi Euroins România şi nu la peste 1000 de zile distanţă de la acestea.

Se pare că, la fel ca la ASF-ul condus de Nicu Marcu, şi la Parchetul General ancheta Euroins a trenat. Nu un an şi jumătate, ci doi ani şi opt luni. Între timp, Nicu Marcu a fost recompensat cu funcţia de şef al ORNISS. Oare ce distincţii vor primi procurorii cărora le-au trebuit o mie de zile pentru a dispune efectuare unor percheziţii?

• Ce spun procurorii referitor la dosarul devalizării Euroins România

Potrivit comunicatului de presă emis ieri de Ministerul Public, percheziţiile au avut loc la domiciliile a 10 persoane fizice care au activat la nivelul conducerii superioare/executive a companiei de asigurări, Euroins România precum şi la sediile unor persoane juridice controlate în prezent de patronatul bulgar al societăţii, adică de acţionarii bulgari ai Euroins SA.

Parchetul General precizează că ancheta vizează activitatea desfăşurată în intervalul 2017-2023, perioadă în care, potrivit procurorilor, factorii decidenţi de la nivelul patronatului societăţii Euroins România, în calitate de administratori scriptici şi faptici ai societăţii, acţionând cu sprijinul unor persoane de la nivelul conducerii superioare/executive şi al entităţilor afiliate, ar fi creat, conceput, aplicat şi coordonat diverse mecanisme de fraudare a resurselor financiare ale companiei, acţionând în conivenţă cu scopul declarat de anchetă: decapitalizarea societăţii prin reducerea drastică a disponibilităţilor băneşti şi a patrimoniului aflat la dispoziţia acesteia.

Primul palier al mecanismului descris de procurori priveşte diminuarea, subevaluarea şi neplata abuzivă a obligaţiilor faţă de asiguraţi. Resursele încasate de la clienţi de către Euroins România ar fi fost în fapt redirecţionate către alte entităţi aflate sub controlul acţionarilor bulgari, concomitent cu neplata abuzivă a despăgubirilor către asiguraţi, în contextul derulării unei „politici sistematice de neconstituire de rezerve tehnice la un nivel adecvat” şi al transmiterii de „raportări false către Autoritatea de Supraveghere Financiară astfel încât să rezulte nereal faptul că societatea îşi respecta obligaţiile contractuale”.

Politica sistematică de neconstituire de rezerve tehnice adecvate s-a grefat pe modul în care acţionarii majoritari indirecţi şi conducerea executivă a Euroins au conceput şi coordonat activitatea de asigurare pe linia RCA. Procurorii arată că structura tipurilor de asigurare intermediate de Euroins era semnificativ diferită de trendul pieţei: în portofoliul companiei se regăseau prime subscrise pentru răspundere civilă auto (RCA) într-o pondere de peste 95% din portofoliu, în timp ce restul societăţilor de asigurare înregistrau o medie a asigurărilor RCA în creştere de cel mult 50%. Prin politicile promovate, susţinute şi implementate de conducerea Euroins, rata combinată a daunei pentru clasa 10 (RCA) a avut o pondere ridicată şi a depăşit pragul de 100%, ceea ce a făcut ca societatea să plătească mai mult pentru daune şi cheltuieli decât încasa din prime. Această structură a dus la un dezechilibru structural al activităţii şi la pierderi tehnice persistente, cu impact direct asupra solvabilităţii şi riscului de insolvenţă.

Parchetul General susţine că factorii decidenţi de la nivelul patronatului companiei, cu rol decizional major, nu au luat măsuri pentru remedierea politicilor societăţii în scopul prevenirii sau diminuării pierderilor, ci au continuat să implementeze o politică de subscriere care genera pierderi din ce în ce mai mari, creând o stare de fapt care a permis continuarea vânzării de poliţe RCA, cu toate că Euroins nu mai avea capacitatea financiară pentru a acoperi toate cererile de despăgubire formulate în temeiul contractelor de asigurare.

În comunicat, Ministerul Public arată: „Din coroborarea întregului material documentar existent rezultă că principalul motiv pentru care factorii decidenţi de la nivelul patronatului societăţii ER SA (cu rol decizional major) au dispus continuarea în aceste condiţii a activităţii (schema prin care vindeau poliţe RCA la preţuri mici, pentru a încasa cât mai mulţi bani, fără vreo intenţie să asigure plata despăgubirilor) a fost acela de a dispune discreţionar de activele societăţii prin externalizarea resurselor financiare ale acesteia către entităţi externe aflate sub controlul acestora”.

• 5800 dosare de daună respinse de Euroins România, fără nicio analiză a acestora

Procurorii mai arată că reducerea obligaţiilor faţă de asiguraţi s-ar fi realizat printr-un întreg lanţ de practici: închiderea dosarelor de daună cu respingerea neîntemeiată a despăgubirilor, nerealizarea plăţilor către asiguraţi în cazul pierderii litigiilor soldate cu decizii de executare silită, neraportarea situaţiei reale a dosarelor de daună şi a litigiilor către ASF, precum şi neînregistrarea lor în propria evidenţă, neinventarierea sau inventarierea neadecvată a litigiilor privind dosarele de daună, fapt care a permis transmiterea de raportări nereale. Potrivit procurorilor, un control derulat de ASF pentru perioada 2020-2021 a evidenţiat că fostul director al Direcţiei Daune din cadrul Euroins România a respins neîntemeiat peste 5.800 de dosare de daună, cu obligaţii de peste 60 milioane de lei, fără să existe o analiză temeinică a fiecărui dosar. ASF a mai constatat că existau litigii neraportate pentru 36.707 dosare, dintre care 20.268 aveau ca obiect executări silite şi 16.439 dosare aveau ca obiect pretenţii şi cereri de despăgubire. În lanţul cauzal descris de anchetatori, politica sistematică de diminuare şi subevaluare a rezervei de daune a determinat neplata daunelor către beneficiarii contractelor de asigurare; neîndeplinirea obligaţiilor de despăgubire a determinat formularea de acţiuni în instanţă; perpetuarea politicii de neconstituire a rezervei de daună avizate aferente dosarelor aflate pe rol a determinat neplata despăgubirilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive; neachitarea în termen a acestor despăgubiri a generat penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere şi declanşarea procedurilor de executare silită, care au antrenat cheltuieli suplimentare de executare. Derularea procedurilor de executare silită a condus la diminuarea semnificativă a patrimoniului companiei prin acumularea de penalităţi şi cheltuieli de executare peste daunele principale de achitat. Astfel, sumele estimate în categoria penalităţilor rezultate din inventarierea dosarelor de daună aflate pe rolul instanţelor la data deschiderii falimentului se ridicau la peste 301 milioane lei, iar sumele achitate în categoria cheltuielilor de executare erau de peste 40 milioane lei. În acest context, continuarea activităţii a urmărit în principal obţinerea de lichidităţi consistente pe termen scurt, în interesul acţionarului majoritar: doar veniturile din primele brute subscrise în perioada 2020-2023 au fost de 6,9 miliarde lei, însă volumul de daune şi costuri aferente a împovărat suplimentar societatea.

• Parchetul General: Acţionarii bulgari ai Euroins România au luat decizii cu scopul devalizării companiei

Un al doilea palier al mecanismului descris de procurori priveşte programul de reasigurare, transformat, potrivit acuzaţiilor, din instrument de protecţie în instrument de deturnare a activelor. În intervalul 2020-2023, activitatea Euroins SA a făcut obiectul a opt acţiuni de control din partea ASF, iar cu ocazia ultimelor şapte s-a constatat că societatea nu deţinea capital suficient pentru a acoperi cerinţele legale de funcţionare. ASF a emis decizii prin care a impus măsuri de remediere a deficienţelor, acordând termene pentru restabilirea indicatorilor. Conform Raportului de control final din 2023 al ASF, s-a identificat un deficit de capital de 2,19 miliarde lei necesar pentru asigurarea solvabilităţii. Procurorii arată că, ulterior transmiterii raportului, care pentru conducerea Euroins România prefigura iminenţa retragerii autorizaţiei de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă, acţionarii bulgari ai companiei, cu sprijinul subordonaţilor, ar fi pus în aplicare un mecanism prin care au reuşit să externalizeze resursele financiare care încă se mai aflau în disponibilităţile companiei de asigurări. Scopul mecanismului, potrivit anchetei, a fost însuşirea şi securizarea resurselor societăţii în interesul acţionarului majoritar şi în dauna directă a asiguraţilor şi creditorilor entităţii. Procurorii susţin că acţionarii bulgari au coordonat şi implementat, într-un termen foarte scurt, un nou acord de reasigurare cu o firmă afiliată pe care o controlau indirect, acord care a constituit baza justificativă a transferului unor active financiare din patrimoniul Euroins România spre firma afiliată. Motivul accelerării operaţiunii a fost anticiparea intrării în insolvenţă şi pierderea controlului asupra resurselor financiare ale Euroins SA.

„Intenţia frauduloasă de a externaliza resursele financiare ale societăţii rezultă fără niciun dubiu din includerea în noul contract de reasigurare a unei clauze contractuale abuzive, ce prevedea reţinerea integrală de către reasigurător a primelor de reasigurare şi nerambursarea acestora către companie, raportat la acţiunile previzibile pe care autoritatea competentă română urma să le ia”, arată procurorii, subliniind că tratatul contractual de reasigurare implica, neuzual în practică, achitarea integrală în avans a primei de asigurare şi reglementa, cu rea-credinţă, o clauză abuzivă privind mecanismul de reziliere.

Al treilea palier al schemei infracţionale descrise de procurori constă în încheierea de operaţiuni financiare reglementate cu rea-credinţă, prin clauze contractuale care au vizat transferul de active sau nerecuperarea unor sume importante reprezentând capitalul de lucru al companiei. Procurorii arată că în intervalul decembrie 2020-2023, deşi compania de asigurări se afla în incapacitate vădită de a-şi achita toate obligaţiile asumate, în contextul deteriorării indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate, în contabilitatea societăţii au existat sume cumulate de ordinul zecilor de milioane de lei mobilizate pentru acordarea de împrumuturi, a căror rambursare nu a mai fost solicitată, sau pentru constituirea de provizioane pentru preţul unor cesiuni neîncasate, respectiv nerecuperarea unor creanţe pentru sume achitate în avans pentru servicii contractuale neexecutate. Toate aceste operaţiuni au fost derulate cu entităţi afiliate aflate sub controlul direct sau indirect al aceloraşi asociaţi. Prin intermediul acestor operaţiuni, s-a generat o prejudiciere gravă a societăţii Euroins SA cu suma totală de peste 75.000.000 lei, în scopul dobândirii de foloase patrimoniale de către firmele afiliate.

• Surse din mass-media: Percheziţiile Parchetului, declanşate în urma apariţiei unor "clone Euroins” pe teritoriul României

În acest timp, mass-media din ţara noastră a dezvăluit ceea ce ar fi trebuit să facă procurorii de mult timp. O anchetă jurnalistică începută la începutul lui 2023, derulată de Libertatea, a documentat modul în care Euroins, cu capital din Bulgaria, ajunsese să controleze 31% din piaţa RCA din România, cu două milioane de asiguraţi, în timp ce, în interior, funcţiona un sistem prin care angajaţii nu raportau dosarele de daună către ASF. Numărul de procese intentate de asiguraţii nedespăgubiţi împotriva Euroins a fost de 100.000 în patru ani, o cifră fără precedent în istoria asigurărilor din România. Aceste investigaţii au arătat cum, după ce „unii au trimis banii în Caraibe şi au scăpat”, referire la cazul City Insurance, „ei au făcut aceeaşi schemă, cu efort şi mai mic: i-au dus în Sofia”.

Într-un articol publicat ieri de HotNews se arată că Autoritatea Financiară din Marea Britanie identificase un posibil furt documente din interiorul Eurohold Bulgaria, publicate în martie 2023, au arătat că s-au transferat atunci 1,58 miliarde de lei la Sofia, după ce cazul ieşise la iveală şi sub ochii ASF şi ai justiţiei din România. Sursa citată afirmă că este vorba despre banii firmelor şi ai persoanelor fizice din România, iar această sumă se suprapune cu cifrele uriaşe vehiculate acum de procurori.

Dimensiunea de piaţă a falimentului Euroins se continuă astăzi prin ceea ce surse oficiale, citate de G4Media, numesc „clonele Euroins”. Compania bulgară de asigurări Euroins ar încerca, potrivit acestor surse, să reintre pe piaţa RCA românească prin trei firme-clonă, toate vizate de percheziţiile de ieri efectuate de Parchetul General. Este vorba de firmele Phoenix MGA Services, BSS Insurance şi Afes International. Sursa citată arată că, potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, Phoenix MGA Services SRL este deţinută de compania Euroins Insurance Group AD din Sofia, Bulgaria. BSS Insurance SRL din Târgu Mureş a fost înfiinţată în 2023 de Stamov Bozhidar şi Simona-Eugenia Sala, iar Afes International SRL este deţinută de Afes AG din Vaduz, Liechtenstein, având-o ca împuternicită pe Desilava Krasteva, cetăţean german născut la Sofia.

„Cele trei firme-clonă au preluat personalul Euroins şi sunt în plin proces de reautorizare pentru a reintra pe piaţa RCA din România. Deocamdată au început să emită poliţe de asigurări generale”, au declarat surse oficiale pentru G4Media. „Schema e aceeaşi: vin cu preţurile cele mai mici, adună rapid un portofoliu mare de clienţi, iar când încep daunele şi trebuie să plătească, decapitalizează societatea şi o bagă în faliment”, au descris aceleaşi surse modul de acţiune al clonelor Euroins.

În acest context, scandalul Euroins nu este doar o poveste închisă în dosare penale şi rapoarte, ci o ameninţare actuală la adresa pieţei RCA şi a milioanelor de şoferi care caută, inevitabil, poliţe ieftine într-o piaţă deja traumatizată de falimentele Astra, Carpatica, City şi Euroins.

Pe acest fundal, percheziţiile efectuate ieri de către procurorii Parchetului General vin „în forţă” la aproximativ 1.000 de zile de când banii au plecat din ţara noastră, adică destul de târziu.

Dimensiunea politică şi internaţională a scandalului Euroins nu poate fi ignorată. Reamintim că Centrul Internaţional pentru Soluţionarea Litigiilor privind Investiţiile (ICSID) de la Washington a respins, în urmă cu exact o lună, cererea Guvernului de a înceta procedurile de arbitraj iniţiate de Eurohold Bulgaria AD şi Euroins Insurance Group AD, cu privire la revocarea licenţei Euroins România şi declararea insolvenţei acesteia de către autorităţile române. În timp ce, pe plan internaţional, se poartă o bătălie juridică pentru reputaţie şi bani, în România, Parchetul General coboară în teren, în apartamente, birouri şi sedii de firme, pentru a ridica documente, servere şi telefoane într-o anchetă penală în care infracţiunea de prezentare cu rea-credinţă de date neadevărate privind condiţiile economice sau juridice ale societăţii stă alături de acuzaţiile grave de delapidare, gestiune frauduloasă şi spălare de bani.