Studiu: Digitalizarea este văzută ca o soluţie-cheie pentru eficienţă şi transparenţă

Cetăţenii ţării noastre vor un stat modern, care funcţionează rapid, eficient şi fără drumuri inutile la ghişee, potrivit unui studiu recent. Deşi trei sferturi dintre cetăţeni au folosit în ultimul an servicii publice online, percepţia generală este că digitalizarea înaintează mult prea încet. Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de Edge Institute şi AtlasIntel şi prezentat la Summitul pentru Guvernanţă Digitală 2025, desfăşurat la Palatul Cotroceni sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Potrivit sondajului, 76,4% dintre români au folosit în ultimul an servicii electronice ale instituţiilor publice, un procent care arată o interacţiune consistentă cu digitalizarea statului. Acest nivel ridicat al utilizării le permite cetăţenilor să evalueze direct calitatea şi limitele sistemelor digitale actuale. Pentru cei mai mulţi români, digitalizarea înseamnă în primul rând eliminarea drumurilor la ghişee. Cele mai aşteptate schimbări sunt: depunerea online a cererilor, fără prezenţă fizică (68,7%); circulaţia automată a documentelor între instituţii (61,4%); interoperabilitatea bazelor de date, care să elimine adeverinţele solicitate repetitiv (57,1%).

• Statul este perceput ca slab digitalizat

Deşi oamenii îşi doresc servicii simple şi eficiente, percepţia privind gradul de digitalizare al instituţiilor publice rămâne una rezervată: 65% consideră că sectorul public este slab digitalizat. În schimb, calitatea internetului din România şi digitalizarea firmelor private sunt evaluate mult mai bine, ceea ce sugerează că statul este perceput drept un factor întârziat al progresului tehnologic.

Românii identifică beneficii evidente ale digitalizării: reducerea birocraţiei (65,3%); economisirea timpului (50,5%); acces mai rapid la informaţii şi servicii (48,7%). Există însă şi preocupări: impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), dispariţia unor locuri de muncă (28,3%) şi dependenţa excesivă de tehnologie (28,1%). Cu toate acestea, aproape 73% dintre respondenţi consideră digitalizarea un lucru bun sau foarte bun. Altfel, 84% dintre români consideră că ritmul digitalizării statului este lent sau foarte lent, un val de nemulţumire care evidenţiază discrepanţa dintre aşteptări şi realitate. Pentru cetăţeni, digitalizarea nu este doar o opţiune tehnologică, ci un element vital al modernizării administraţiei. Aceeaşi perspectivă se regăseşte şi în faptul că 75,8% dintre români cred că ţara are nevoie de schimbări majore, un mesaj direct către instituţiile publice, percepute ca fiind insuficient adaptate la nevoile actuale.

• Corupţia rămâne marea problemă

Îngrijorarea principală a românilor este, în continuare, corupţia: 77% dintre respondenţi o indică drept principala temere, depăşind probleme structurale precum educaţia, sănătatea sau inflaţia. În acest context, digitalizarea apare ca un instrument esenţial: automatizarea proceselor, trasabilitatea deciziilor, circulaţia internă a documentelor şi reducerea contactului direct la ghişee sunt percepute drept soluţii directe pentru diminuarea abuzurilor şi creşterea transparenţei. Nivelul de încredere în instituţiile centrale rămâne scăzut:

Parlament: 53% fără încredere; Preşedinţie: 51% fără încredere; Guvern: 45% fără încredere. Primăriile stau ceva mai bine, cu un nivel de neîncredere de 39% şi 24% încredere. Responsabilitatea transformării digitale este atribuită în principal: prim-ministrului şi Guvernului (75,5%); Parlamentului (41,1%). Instituţiile private şi Preşedintele sunt percepuţi ca având un rol secundar.

Prezentarea studiului a fost realizată de Robert Berza, director executiv Edge Institute, alături de sociologul Barbu Mateescu şi jurnalistul Mihnea Măruţă. Berza a subliniat maturizarea percepţiilor publice privind digitalizarea: „Datele ne arată că aşteptările sunt clare: românii vor servicii publice eficiente, fără birocraţie inutilă şi un stat care respectă timpul oamenilor. Digitalizarea este doar instrumentul - miza reală este încrederea.” Studiul Edge Institute - AtlasIntel a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 2.240 de respondenţi adulţi din România, prin recrutare digitală aleatorie.