MKOR: Doar 3 din 10 Români mai cred în Guvern

Alegerile prezidenţiale au desemnat un câştigător, dar au confirmat o Românie profund divizată, se arată într-un comunicat de presă al MKOR, remis redacţiei.

Studiul longitudinal MKOR Consumer Sentiment 2025 (realizat 8-14 mai, 3357 respondenţi, marjă eroare ±1,7%) dezvăluie portretele a două electorate distincte, cu realităţi socio-economice, valori şi niveluri de încredere fundamentale diferite, ce par să coexiste fără a se mai putea dezvolta.

Două Românii la Vot: Profilul Socio-Demografic al unei Naţiuni Scindate

Studiul longitudinal MKOR, realizat în preajma turului al doilea al alegerilor prezidenţiale din mai 2025, a cartografiat nu doar intenţiile de vot, ci şi contururile socio-demografice ale celor două mari electorate care au polarizat societatea românească.

"Am simţit o datorie să continue această cercetare pe cont propriu. Nu pentru cifre, ci pentru a înţelege adevărat ce se întâmplă în sufletul acestei ţări. Am vrut să vedem unde nu sunt rănile, speranţele şi dacă mai putem găsi un limbaj comun. Acest lucru este contribuţia noastră la căutarea acestui adevăr - uneori dureros, dar esenţial." - Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR

Datele arată că preferinţele pentru Nicuşor Dan sau George Simion sunt strâns legat de mediu de rezidenţă, nivelul de educaţie, statutul ocupaţional şi venituri, desenând imaginea a două Românii cu experienţe de viaţă şi perspective fundamentale diferite.

Nicuşor Dan şi-a consolidat sprijinul preponderent în mediul urban, unde 60% dintre votanţii săi locuiesc, cu aproape 6 puncte procentuale peste media sa naţională. Forţa sa electorală creşte exponenţial odată cu nivelul de educaţie: nu mai puţin de 78% dintre românii cu studii superioare şi-au exprimat intenţia de al vota, în contrast puternic cu George Simion, care a atras doar 27% din acest segment. Acest profil este complet de o susţinere majoritară din partea celor cu venituri mari (74%) şi a managerilor sau antreprenorilor (73%), categorii care să valorizeze competenţa şi o direcţie pro-europeană stabilă.

În oglindă, George Simion a rezonat puternic cu România rurală (62% dintre susţinătorii săi provin de la stat, cu un avans de 9 puncte procentuale faţă de scorul său general) şi cu cea a oraşului mici. Electoratul său este caracterizat de un nivel de educaţie preponderent general (73% dintre votanţii cu acest nivel de studii l-au ales), ceea ce sugerează sau mai mică permeabilitate la discursurile considerate elitiste. Din punct de vedere socio-economic, George Simion a mobilizat masiv persoane cu venituri mici (62%) şi un segment important de persoane inactive.

This diviziune, aproape chirurgicală, între un electorat urban, educat şi cu venituri peste medie, şi un alt rural, cu studii generale şi mai vulnerabil economic, nu este doar o statistică.

Ea reflectă falii structurale în societatea românească, legat de accesul la oportunităţi, la informaţie de calitate şi la un trai decent, falii care vor continua să modeleze peisajul politic şi social mult timp după încheierea acestui ciclu electoral.

Dincolo de Cine, De Ce? Motivaţii Profunde din Spatele Votului

Dacă harta socio-demografică nu arată cine a înclinat balanţa pentru fiecare dintre cei doi candidaţi, adevărata înţelegere a alegerilor din mai 2025 vine din răspunsul la întrebarea de ce. Ce resorturi interioare, ce teme, speranţe sau frustrări au alimentat decizia românilor de al alege pe Nicuşor Dan sau pe George Simion?

Prin analiza răspunsurilor deschise la întrebarea "Care este principalul motiv pentru care votezi pentru...?", studiul MKOR a pătruns în acest univers complex al motivaţiilor, scoţând la iveală două curente emoţionale şi raţionale puternice, adesea diametral opuse, care definesc cele "două Românii".

George Simion: Întruchiparea Revoltei şi Apelul la Rădăcini Naţionale

Pentru o parte semnificativă a electoratului, votul acordat lui George Simion a reprezentat mai mult decât o simplă opţiune politică; a fost un manifest. Un strigăt puternic pentru schimbare radicală şi o respingere viscerală a sistemului (51,4% dintre susţinătorii săi au invocat acest motiv primordial).

Cuvinte precum "m-am săturat de 35 de ani de minciuni şi hoţie", "îmi vreau ţara înapoi" sau "trebuie să plece mafia care ne-a condus" au reflectat o profundă alienare faţă de clasa politică tradiţională şi o sete acută de resetare, de justiţie imediată.

This dorinţă de ruptură a fost frecvent susţinută de o puternică apelare la identitatea şi valorile naţionale (13,2%). Termeni ca "patriot", "apărarea tradiţiilor", "familist" sau "creştin" au configurat portretul unui electorat în căutarea de certitudini şi repere autentice, într-o lume percepută că este tot mai fluidă, ameninţătoare sau deconectată de la specificul românesc.

În mod semnificativ, competenţa tehnică sau experienţa administrativă au cântări considerabil mai puţin (doar 5,1% au menţionat acest aspect) în decizia de al vota pe George Simion. Accentul a căzut, mai degrabă, pe încrederea într-un lider perceput ca fiind "aproape de popor", "curajos", "necorupt" şi capabil să înţeleagă şi să exprime "adevăratele probleme ale românilor".

Chiar şi răspunsurile mai evazive sau cele care fac trimitere la alte figuri (precum Călin Georgescu) sugerează o adeziune preponderentă emoţională, un vot alimentat de speranţă, protest şi nevoie de leadership carismatic, disruptiv.

Nicuşor Dan: Alegerea Raţiunii, a Integrităţii şi a Continuităţii Pro-Europene

În tabăra opusă, motivele care au stat la baza susţinerii pentru Nicuşor Dan s-au cristalizat în jurul altor poli valorici şi pragmatici.

Electoratul său a pus un accent deosebit pe personalitatea şi integritatea candidatului (23,0%), pe competenţa şi experienţa dovedită (18,1%) - performanţa administrativă la Primăria Capitalei fiind un argument des invocat - şi pe alinierea la valorile şi direcţia pro-europeană (20,0%). Expresii revelatoare precum "om cu şcoală", "bun gospodar", "a demonstrat că poate", "singura garanţie pentru a rămâne în Europa" sau "un lider decent şi onest" au definit acest pol al raţiunii şi al predictibilităţii.

Pentru un segment considerabil al susţinătorilor săi (12,4%), alegerea a fost, de asemenea, un vot strategic, "al răului cel mai mic". Această motivaţie indică o decizie calculată, menită să contracareze ascensiunea unui curent considerat extremist sau periculos pentru stabilitatea şi curent occidental al României. "Votez anti-Simion" sau "alternativa este inacceptabilă" au fost răspunsuri frecvente, subliniind caracterul defensiv al unei părţi din acest electorat.

Spre deosebire de votanţii lui George Simion, aici emoţia dominantă nu a fost revolta, ci mai degrabă o evaluare pragmatică a opţiunilor, o căutare a normalităţii, a decenţei şi a unui leadership bazat pe expertiză demonstrată şi pe un angajament clar faţă de valorile democratice şi europene.

Astfel, cele "două Românii" nu doar că au ales diferite, ci pentru a fi fost mobilizate de seturi de valori şi de aşteptări fundamentale distincte faţă de actul guvernanţei şi al profilului liderului suprem.

Pe de o parte, o chemare viscerală la schimbare, la recâştigarea unei demnităţi naţionale şi la o formă de justiţie socială, chiar cu preţul instabilităţii.

Pe de altă parte, o aspiraţie spre normalitate, competenţă administrativă şi ancorare fermă în spaţiul european, chiar dacă aceasta implică uneori acceptarea unui compromis sau a "răului mai mic". This diverge profundă de motivaţii va rămâne sau provoca majoră pentru orice viitor leadership al României.

Preşedintele Ideal vs. Preşedintele Detestat: Două Românii, Două Portrete Robot ale Liderului

Dacă motivele ne arată de ce votează românii, trăsăturile pe care le caută sau dimpotrivă, le resping categoric la o preşedinte ne dezvăluie ce fel de lider îşi imaginează fiecare dintre cele două tabele care au polarizat societatea.

Studiu a explorat în detaliu aceste aşteptări, iar apoi confirmă, încă o dată, existenţa a două viziuni aproape ireconciliabile asupra rolului şi calităţilor unui şef de stat.

Ce Vor Românii de la Preşedintele Lor? Empatie, Educaţie şi Patriotism în Topul Preferinţelor Generale

La nivel naţional, când sunt rugaţi să aleagă cele mai importante trei calităţi pentru o preşedinte, românii par să caute un lider care să îmbine armonii conexiunea umană cu pregătirea intelectuală şi ataşamentul faţă de valorile naţionale. Topul preferinţelor este dominat de:

"Apropiat de oameni" (40,8%) - o calitate care subliniază nevoia de lideri accesibili, empatici, capabili să înţeleagă grijile cotidiene ale cetăţenilor.

"Educat" (39,3%) - competenţa şi o pregătire solidă sunt considerate esenţiale de o mare parte a electoratului, care doreşte un preşedinte informat şi capabil să gestioneze probleme complexe.

"Patriot" (30,4%) - dragostea de ţară şi apărarea intereselor naţionale rămân un criteriu fundamental în definirea liderului ideal.

Urmează în topul preferinţelor trăsături precum "Integru" (27,6%), "Hotărât" (24,7%) şi "Raţional" (22,2%), care completează imaginea unui preşedinte complex, echilibrat şi capabil să inspire încredere.

Oglinda Votanţilor: Cum Arată Preşedintele Ideal pentru Fiecare Tabără

Însă, atunci când analizăm aceste preferinţe prin prisma votului declaraţiei pentru Nicuşor Dan sau George Simion, tabloul general se nuanţează semnificativ, revelând două portrete-robot distincte:

Susţinătorii lui Nicuşor Dan prioritizează un lider definit prin:

Educaţie (65%): Aceasta este, de departe, cea mai importantă calitate, subliniind valoarea acordată competenţei intelectuale.

Integritate (44%) şi Raţionalitate (40%): Aceste trăsături reflectă o căutare a unui leadership etic, lucid şi bazat pe argumente logice.

Calităţi precum "Apropiat de oameni" sau "Patriot" sunt apreciate, dar sunt secundare expertizei şi moralităţii.

Pentru acest segment, legitimitatea unui preşedinte pare să izvorască din cunoaştere, corectitudine şi capacitatea de a lua decizii bine fundamentale.

Susţinătorii lui George Simion valorizează un preşedinte care este, înainte de toate:

Apropiat de oameni (49,2%) şi Patriot (47,7%): Aceste calităţi indică o nevoie profundă de conexiune emoţională cu liderul şi de reafirmare a identităţii naţionale.

Hotărât (34,9%): Dorinţa unui lider care acţionează ferm şi nu ezită în faţa deciziilor dificile este gravidă.

Trăsături precum "Educat" (doar 18,8%) sau "Integru" (12,1%) coboară considerabil în ierarhia preferinţelor, în timp ce calitatea de a fi "Tradiţionalist" (22,1%) devine un criteriu relevant.

Pentru aceşti alegători, legitimitatea pare să vină mai degrabă din autenticitatea percepută, din rezonanţa cu valorile populare şi din capacitatea de mobilizare emoţională.

Liniile Roşii: Ce NU Tolerează Românii la un Preşedinte

La fel de revelatoare precum calităţile dorite sunt şi trăsăturile pe care românii le resping categoric la un potenţial preşedinte.

Eticheta de "Marionetă" (un lider controlat de grupuri de interese oculte) este detestată de aproape viaţa din electorat (48,0%), reprezentând un "red flag" universal, indiferent de preferin politice.

Similar, "Aroganţa" (39,0%) şi lipsa de educaţie (34,3%) sunt puternic penalizate la nivelul întregului electorat.

Şi aici, însă, accentele diferă semnificativ între cele două tabere:

Alegătorii lui Nicuşor Dan sunt mult mai critice faţă de lipsa de educaţie (51,2% o resping categoric), izolare pe plan internaţional (42,5%) şi radicalism (25,5%).

Pentru ei, un preşedinte trebuie să fie competent, conectat la valorile occidentale şi un promotor al dialogului, nu al conflictului.

Alegătorii lui George Simion, deşi mai indulgenţi cu unele dintre aceste aspecte, reacţionează puternic negativ la un preşedinte perceput ca fiind "Moale" (21,2% resping this trăsătură) sau "Indecis" (19,3%).

Ei par să caute un lider puternic, care nu cedează pres şi care au luat deciziile cu fermitate.

Tipul de Lider: Reformatorul Pro-Occidental versus Vocea Poporului Naţionalist

Pentru a înţelege şi mai bine aceste diferenţe de viziune, studiul MKOR a prezentat răspunsul patru descrieri generice de preşedinţi, rugându-i să aleagă profilul pe care l-ar prefera.

Opţiunile s-au aliniat, din nou, aproape perfect cu preferinţele de vot exprimate:

Susţinătorii lui Nicuşor Dan s-au identificat în proporţie covârşitoare cu arhetipul "Reformatorului deschis spre Occident" (47,6%), urmat de "Tehnocratul educat, cu reputaţie internaţională" (29,1%).

Pentru acest segment al electoratului, viitorul României este clar ancorat în expertiză, modernizare şi parteneriate strategice cu spaţiul euro-atlantic. Doar unul din zece ar alege un "lider naţionalist" sau "vocea poporului".

Votanţii lui George Simion au rezonat masiv cu imaginea "Vocii poporului, cu discurs simplu şi direct" (39,3%) şi cu cea a "Liderului naţionalist, orientat spre protejarea identităţii româneşti" (41,0%).

Profilurile tehnocrate sau explicit reformatoare au obţinut un sprijin marginal (doar 4% fiecare). Alegătorii AUR validează, aşadar, un model de leadership conectat emoţional la publicul larg, centrat pe suveranitate şi pe apărarea unui specific naţional.

Criza de Încredere - Fundamentul Diviziunii?

Studiul relevă o criză acută de încredere în instituţiile statului. Instituţiile politice (Guvern, Parlament, Partide) se zbat la coada clasamentului (30-40% încredere). Doar Şcoala uneşte relativ (71-72% în ambele tabere). Biserica e bastion AUR (72% vs. 56% la Dan). Instituţiile economice (Companii, BNR) şi Justiţia/Presa se bucură de încredere mai mare în tabăra Dan.

"România nu se confruntă doar cu o criză politică, ci cu o structurală, de legitimitate a statului. Fără o reconstrucţie a relaţiei cetăţean-instituţii, falia socială riscă să se adâncească. - Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR

Peste jumătate dintre cei ce absentează (52,5%) invocă neîncrederea. This criză alimentează populismul şi face dialogul constructiv aproape imposibil.

Dincolo de Sloganuri: Ce Îi Frământă cu Adevărat pe Români?

Majoritatea cetăţenilor sunt unităţi de aceleaşi teme economice: nivelul impozitelor şi taxelor (41,9%), cheltuielile de bază (41,3%) şi nivelul salariilor (35,8%). Sănătatea şi siguranţa locului de muncă completează tabloul. Electoratul Simion este mai preocupat de taxe/ salarii; cel al lui Dan, de calitatea educaţiei (pe lângă economie).

Concluzia este limpede

Cele "două Românii" nu doar că au preferate politice diferite, ci construiesc şi aşteptări fundamental opuse de la cel care ar trebui să le reprezinte cel mai înalt nivel.

Falia nu este, aşadar, doar o opinie punctuală, ci o mult mai profundă, de viziune asupra calităţilor esenţiale ale unui lider şi asupra rolului pe care preşedintele trebuie să îl joace în societate. Această divergenţă va reprezenta o provocare majoră pentru viitoarea guvernanţă a României.