Abonament gratuit
Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”

MOODY'S:"Şansele pentru o majorare mai mică a pensiilor în septembrie sunt în creştere"

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

"Şansele pentru o majorare mai mică a pensiilor în septembrie sunt în creştere"

Şansele unei majorări a pensiilor cu mai puţin de 40%, majorare programată de Guvern pentru 1 septembrie, sunt în creştere, arată experţii agenţiei de rating Moody's într-un raport de analiză asupra României adresat investitorilor.

Raportul indică perspectivele şi aşteptările analiştilor şi investitorilor cu privire la majorarea de 40% a pensiilor programată la 1 septembrie, majorare despre care Moody's şi celelalte agenţii de rating, instituţiile macroprudenţiale din România, precum şi majoritatea analiştilor notează că va duce la o deteriorare semnificativă a finanţelor publice. De altfel, majorarea pensiilor este privită de pieţe şi agenţiile internaţionale de rating ca măsura cu cea mai mare importanţă pentru direcţia şi perspectiva ratingului suveran, implicit şi pentru sustenabilitatea plăţii datoriilor şi finanţării deficitului.

"Majorarea obligaţiilor pe termen lung ca urmare a reformei pensiilor din (iunie) 2019 va accelera această deteriorare. Pe termen scurt, majorarea de 40% a pensiilor programată pentru 1 septembrie 2020 va avea - dacă va fi implementată - un impact de lungă-durată asupra finanţelor publice. Guvernul este aşteptat să ia o decizie pe această măsură (creştere - n.r.) ad hoc în cursul verii, iar şansele unei majorări mai mici sunt în creştere având în vedere deteriorarea fiscală indusă de izbucnirea coronavirusului. Pe termen lung, majorările ad hoc, o formulă de indexare mai generoasă şi perioade de contributivitate mai reduse va împinge în sus cheltuielile publice cu pensiile până la 11,6% din PIB în 2030 în lipsa unei schimbări de politică, nivel ce este aproape dublul proiecţiilor autorităţilor naţionale de 6,6% în 2030", se arată în raportul Moody's.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, preciza la începutul lunii că la MFP se lucrează cu mai multe scenarii, cu riscuri multiple asociate, scenarii ce vor fi prezentate Guvernului.

"Iar decizia va fi una politică referitoare la creşterea pensiilor. Voi prezenta aceste scenarii în funcţie de evoluţia încasărilor la buget", declara pe 5 mai ministrul finanţelor, adăugând că "tot ceea ce am făcut până acum a fost să evităm reducerea ratingului de ţară, toate măsurile pe care le-am luat au fost să arătăm că suntem un guvern responsabil care administrează finanţele ţării".

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a propus la începutul anului o eşalonare a creşterii de 40% a pensiilor pe o durată de patru ani pentru reducerea presiunii pe buget. România este ţara din Uniunea Europeană cu cel mai redus nivel al cheltuielilor cu salariile şi pensiile în raport cu dimensiunea PIB, însă nivelul este unul din cele mai ridicate în raport cu veniturile bugetare.

De altfel, România este şi ţara cu cele mai reduse venituri bugetare în raport cu PIB (27%) din Uniunea Europeană, context despre care chiar analiştii Moody's notează că tăierile "discreţionare" de taxe (printre care şi TVA) din timpul guvernelor PSD au slăbit finanţele României, investiţiile publice suferind ca urmare a scăderii bazei impozabile.

Impactul bugetar al majorării pensiilor cu 40% pentru cele 4 luni din acest an s-ar ridica la 24,8 de miliarde de lei, cu un impact de 51 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei în 2022, asta în condiţiile în care veniturile bugetare la începutul anului acestui an, în bugetul iniţial, erau estimate la 360 de miliarde de lei. Banii pentru majorarea pensiilor sunt incluşi în bugetul pentru acest an, iar o eşalonare şi redirecţionare a unei părţi din suma alocată majorării pensiilor către investiţii sau susţinerea şomajului tehnic pe o durată mai lungă ar putea reduce insolvenţele sau întări perspectivele de creştere viitoare.

În orice caz, aplicarea majorării de 40% ar duce deficitul bugetar structural al României în 2020 la 6,7% din PIB, după estimările Comisiei Europene, ceea ce ar face şi mai dificilă revenirea către nivelul de 3% din tratatele europene în condiţiile în care pensiile nu pot fi reduse conform CCR (impozitarea mai puternică a pensiilor speciale nu pare să se dorească, la fel ca impozitarea progresivă), iar exemplul anterior din 2009, de majorare a TVA şi tăiere a salariilor bugetarilor cu 25%, a dus la o perioadă de revenire economică lentă, economia ajungând la nivelul pre-criză abia în 2014.

Amintim că România a intrat în procedura de deficit excesiv înainte de izbucnirea coronacrizei, fiind obligatorie o strategie de aducere a deficitului public sub 3% până în 2022, iar deşi Comisia a suspendat aplicarea pactului de stabilitate şi creştere (PAC - limita de 3% a deficitului), personaje importante din Germania, precum Jens Weidmann, preşedintele băncii centrale germane, au indicat posibilitatea aplicării unei politici de austeritate la nivel comunitar după trecerea crizei.

Analiştii Moody's mai notează că apropierea alegerilor programate pentru finalul anului sau începutul anului 2021 va complica luarea deciziilor pentru corectarea problemelor structurale şi că emisiunile de datorie ale României au crescut cu 45% între cel de-al treilea trimestru al anului 2014 şi cel de-al treilea trimestru din 2019, cea mai mare creştere din UE pe perioada respectivă, Bulgaria fiind pe locul doi cu o creştere de 27% în intervalul similar, media UE situându-se la 8%.

"Focusul nostru va fi agenda propusă de orice guvern viitor, care ne va ajuta să înţelegem dacă este probabil ca guvernul să aibă succes în redresarea deteriorării structurale din finanţele publice, începând cu creşterea de 40% a pensiilor programată pentru 1 septembrie. Înainte de pandemie, implementarea efectivă a acestei măsuri ad hoc inclusă în reforma pensiilor din iunie 2009 părea probabilă având în vedere presiunile politice de relaxare a politicii fiscale înainte de alegeri. Coronavirusul perturbă acest scenariu iar acum este probabil ca guvernul să reducă majorarea pentru a limita impactul asupra bugetului", mai spun specialiştii agenţiei de rating.

Moody's mai arată că profilul de finanţare al României este unul expus volatilităţii din pieţele financiare globale, non-rezidenţii deţinând 46,3% din datoria publică totală. Totodată, 48,7% din datoria totală din 2019 este denominată în valută, ceea ce ridică probleme pe partea riscului valutar, mai arată agenţia, care notează totuşi că România a făcut paşi către reducerea riscurilor externe prin majorarea emisiunilor de datorie în moneda naţională, datoria în lei urcând la 51,3% în 2019 de la 46,2% în 2015.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Pensionarii nu sunt speriati de coronavirus ,ci mai degraba de cresterea preturilor la alimente si medicamente ,de dobanzile si penalitatile excesive la imprumuturi si abia in al treilea rand de amanarea sau limitarea majorarii pensiiilor.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS